Doliu național în Grecia. Mărturii cutremurătoare ale supraviețuitorilor: Nevasta mea cred că a ars aici
Cel puțin 81 de oameni au murit şi aproape 200 au fost răniţi, acesta este cel mai recent bilanţ al incendiilor devastatoare din Grecia. Şi sunt peste 100 de oameni despre care nu se ştie nimic. În plin sezon al concediilor, o staţiune a fost distrusă aproape în totalitate. Într-o altă localitate au ars 1.000 case şi peste 300 de maşini cu care locuitorii încercau să scape din calea flăcărilor.
Actualizare 15:00. Numărul persoanelor care și-au pierdut viața în incendiile din Grecia a crescut la 81.
Actualizare 13:30. Un nou bilanț oferit de autoritățile elene arată că cel puțin 80 de oameni și-au pierdut viața în urma acestor incendii.
Jurnaliştii greci acuză autorităţile că nu au intervenit prompt şi că nu au pus la punct un plan de evacuare. Cu alte cuvinte, proporţiile dezastrului puteau fi evitate.
La această oră, incendiile continuă să ardă în apropiere de Rafina, Mati si Penteli. Autorităţile spun că focul e sub control şi nu mai reprezintă o ameninţare la adresa zonelor locuite. Alte două zone unde sunt mai multe focare se află la vest de Atena: unul la Kineta, la 50 de kilometri de capitală, celălalt în Peloponez. Şi aici, pompierii spun că flăcările sunt suficient de departe de zone locuite.
În paralel, continuă căutarea de eventuale victime în zonele cel mai grav afectate de aceste incendii. În timp ce oamenii aşteaptă veşti despre apropiaţii lor daţi dispăruţi, grecii încearcă să înţeleagă cum a fost posibil aşa ceva, cum se explică numărul foarte mare de victime.
Deşi autorităţile elene lansaseră ieri şi ipoteza că incendiile ar fi putut fi declanşate intenţionat de nişte piromani, pompierii şi cei care au intervenit în zonele afectate au altceva de spus. Acuză autorităţile că nu au fost pregătite pentru aşa ceva. Asta deşi incendiile de vegetaţie nu sunt neobişnuite în Grecia în această perioadă a anului.
Concret, guvernul e acuzat că nu a avut un plan de urgenţă şi nici proceduri în vigoare, care să permită o intervenţie mai rapidă şi mai coordonată.
Foarte multe dintre victime au murit în timp ce încercau să scape sau în timp ce aşteptau ajutorul. Alţi martori spun că oamenii pur şi simplu nu au ştiut în ce direcţie s-o ia.
De cealaltă parte, autorităţile spun că flăcările s-au extins atât de repede, încât în unele cazuri evacuarea a fost imposibilă.
Citiți și
Panagiotis Dagalos, supravieţuitor: „A fost totul atât de repede. Eram toţi aici ca să pornim maşina, toate maşinile erau aici, toate maşinile. Mi-am luat bebeluşul în braţe şi am alergat către mare. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu nevasta mea, cred că a ars aici.”
Theofilaktos Logothetis, localnic: „Focul venea după noi. Doar cei care au plecat la timp au scăpat. Persoana care era direct în spatele meu când am ajuns pe drumul principal nu a scăpat, a dispărut complet în flăcări.”
Jaakob Makinen, turist finlandez: „Am fugit de la hotel, am fugit pe plajă dar am fost prinşi din urmă de flăcări, am fost înconjuraţi, a trebuit să intrăm în apă şi să ne scufundăm, ca să nu ne fie arse faţa şi mâinile, am aşteptat ore întregi până am fost salvaţi.”
Acestea sunt doar câteva dintre poveştile dramatice ale supravieţuitorilor incendiilor care devastează, de câteva zile, Attica. Cei care au scăpat, chiar şi cu răni minore, se pot considera norocoşi.
Stavroula Malliri, purtător de cuvânt al pompierilor: „Din cauza vântului puternic, de peste 75 km/h la rafală, şi a mişcării rapide a flăcărilor, incendiul a înaintat ca fulgerul prin zonele populare. Drept rezultat, locuitorii şi vizitatorii nici nu au avut timp să scape deşi erau la doar câţiva metri de mare sau în propriile maşini.”
Sunt în continuare 100 de oameni daţi dispăruţi, iar numărul acestora ar putea creşte.
Alexis Tsipras, premierul Greciei: „Avem încă de luptat. Să luptăm pentru a salva ce se mai poate salva, să stingem focul, să-i găsim pe dispăruţi, ca să nu mai avem şi alţi oameni pe care să-i plângem.”
Poveştile victimelor sunt cutremurătoare. Atunci când flăcările au fost mai rapide decât ei, oamenii au murit îmbrăţişaţi. Este vorba despre familii întregi, unele cu zeci de membri.
Vassilis Andriopoulos, Crucea Roşie din Grecia: „Din câte se pare, o parte dintre victime se cunoşteau bine, pentru că le-am găsit în grupuri de câte trei sau patru, deci puteau fi prieteni, rude, familii întregi care au încercat să se protejeze unii pe alţii, îmbraţişându-se.”
Mati, staţiunea cea mai afectată de incendii, este la doar 40 de kilometri de Atena, pe coasta de est a peninsulei Attica. Este o destinaţie preferată de pensionari şi de copiii care merg în tabără.
Trei zile de doliu național
Guvernul de la Atena a declarat trei zile de doliu naţional. Incendiile din aceste zile sunt cea mai mare tragedie cu care se confruntă această ţară, după 2007. Atunci, tot într-o vară cu secetă şi temperaturi extrem de ridicate, incendiile de vegetaţie au ucis 84 de oameni.
Acum, pompierii şi militarii trebuie să aducă rapid flăcările sub control, deoarece meteorologii au anunţat că vor veni iarăşi temperaturi foarte ridicate.
Amploarea incendiile se vede foarte bine din spaţiu. Pe o imagine publicată de NASA se vede cum peninsula Attica şi capitala Atena au fost acoperite cu un fum gros.
Grecia a solicitat ajutor internaţional, prin mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene.
Italia, Germania, Polonia şi Franţa au trimis deja pompieri, vehicule şi avioane.
Autorităţile spun că 15 incendii au pornit simultan, în trei zone diferite. Acest lucru alimentează bănuiala că incendiile ar fi fost provocate. Grecia a cerut ajutor şi din partea Statele Unite, sub forma unor drone care să detecteze activitatea suspectă.
O altă problemă este apariţia hoţilor în zonele calamitate. Poliţia a anunţat că a prins mai multe persoane care încercau să fure din casele abandonate de oamenii care au fugit din calea dezastrului.
Citiți și:
Ce se întâmplă cu turiștii români din Grecia. Sfatul șefului ANAT
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
