De ce le-a interzis Ungaria diplomaților săi să participe la recepţiile de 1 decembrie

Ministrul de Externe de la Budapesta le-a cerut ambasadorilor Ungariei de toată lumea să nu ia parte la recepţiile organizate de ambasadele României cu ocazia Zilei Naţionale. Publicaţia hungarianspectrum.org analizează decizia autorităţilor maghiare, plasând-o într-un context mai larg al politicii FIDESZ încă de când era în opoziţie, dar şi a evoluţiei relaţiilor dintre Budapesta şi celelalte capitale din regiune.

Se pot spune multe lucruri despre ministrul de Externe Peter Szijjarto, dar nu că este o persoană discretă. Odată cu venirea lui în Ministerul de Externe al Ungariei, nu doar că a scăpat de diplomații experimentaţi, dar a folosit și un limbaj rar întâlnit în lumea diplomaților. Szijjarto a fost pregătit pentru cariera diplomatică într-o perioadă grea a politicii ungare, stilul Fidesz. S-a luat de oricine a îndrăznit să spună ceva rău de Ungaria: miniștri, președinți. De fapt, el nu face altceva decât să urmeze instrucțiunile date de prim-ministrul Viktor Orban, care la prima sa întâlnire cu ambasadorii ungari le-a spus că nu pot lăsa nicio afirmație „neadevărată” să rămână fără răspuns, începe analiza citată.

E greu de stabilit care sunt relațiile Ungariei cu vecinii săi pentru că sunt foarte volatile. Într-o lună Szijjarto trimite scrisore amenințătoare către diferiți președinți, prim-miniștrii și miniștri de externe ai Croației, Sloveniei și Austriei, iar luna umătoare auzim laude la adresa acelorași țări. Există însă excepții de la regulă: relațiile Ungariei cu Serbia par să fie constant bune, iar relațiile Ungariei cu România par să fie mereu proaste, iar ultima mișcare a lui Szijjarto nu îmbunătățește relația cu România, mai arată hungarianspectrum.org.

Diplomaţii maghiari au primit interdicţie să participe la recepţiile organizate de ambasadele României cu ocazia Zilei Naţionale, dispoziţia a venit direct de la ministrul de Externe, Peter Szijjarto.

Autorul textului remarcă reacţia reţinută a Bucureştiului, subliniind, în context că în anii trecuţi liderii maghiarilor din România nu au avut nicio problemă în a se alătura evenimentelor ocazionate de sărbătorirea zilei de 1 decembrie.

Deși nimeni nu a reprezentat oficial Ungaria la recepția din Budapesta, ambasadorul român a salutat oamenii atât în română, cât și în maghiară și unde amândouă imnurile s-au auzit. Concertul care a urmat a inclus piese ale lui Sebastian Bach, Bela Bartok și George Enescu. Ambasadorul Marius Lazurca a amintit, la recepție, că anul acesta se împlinesc 20 de ani de la semnarea Tratatului de bază româno-ungar.

Răspunsul oficialilor români a fost foarte indulgent: „Am luat notă cu surprindere și nedumerire de decizia Ministerului Afacerilor Externe și Comertului Exterior al Ungariei de interzicere a participării diplomaților ungari la celebrările și recepțiile organizate cu ocazia Zilei Naționale a României. O asemenea decizie este greu de înțeles cu atât mai mult cu cât respectul față de valorile și simbolurile naționale ale unei țări sunt parte componentă indiscutabilă a setului de valori pe care se bazează înseși Uniunea Europeană și comunitatea trans-atlantică. România a fost și este un stat care va rămâne profund atașat respectului acestor valori”. Guvernul ungar nu a observat însă aceste „subtilități” din ultimii șase ani.

Presa pro guvern din Ungaria a primit cu mândrie decizia guvernului Orban.„ În sfârșit tratăm Ziua României cum ar trebui”, scrie 888.hu. Liderii guvernului socialist-liberal s-au purtat abominabil, potrivit site-ului. De exemplu, pe 1 Decembrie, 2002, președintele Arpad Goncz, prim-ministrul Peter Medgyessy și ministrul de Externe Laszlo Kovacs au fost printre musafirii recepției, unde s-au întâlnit cu prim-ministru de la acea vreme, Adrian Năstase.

După acest episod, au mai trecut câțiva ani în care nu s-a auzit nimic despre acte de „tradare” ale socialiștilor ungari și liberali care să participe la recepțiile române de 1 Decembrie. Dar a venit anul 2010, când Robert Alfoldi, directorul Teatrului Național, pe care Viktor Orban și prietenii lui îl urau, a făcut greșeala să închirieze una dintre sălile Teatrului Național din Ungaria Institului Cultural Român pentru eveniment, lucru care a atras critici dure. Sub presiune, Alfoldi și-a retras invitația adresată Institutul Cultural Român.

Kolozsvári Szalonna reamintește situații în care ungurii din afară sau din România au fost dornici să sărbătorească alături de politicieni români. De exemplu, Jeno Szasz, primarul Odorheiului Secuiesc la acea perioadă, Szekelyudvarhely și un bun prieten de-al lui Laszlo Kover, au sărbătorit împreună Ziua Națională a României cu președintele Traian Băsescu, în 2006.

Această mișcare îndrăzneață nu va face altceva decât să erodeze mai mult legătura deja slabă dintre România și Ungaria. Motivul cel mai probabil este siguranța de sine pe care a căpătat-o Orban de la victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA. Orban se vede politicianul din Europa Centrală care a contribuit foarte mult la prestigiul Ungariei.„ Europa Centrală nu a mai influențat atât de mult afacerile europene de la Dinastia Arpadiană”, mai conchide analiza hungarianspectrum.org.