De ce România nu se orientează către Grupul de la Vișegrad
România are viziuni total diferite privind viitorul Uniunii Europene faţă de Polonia şi Ungaria, țări care fac parte, alături de Cehia și Slovacia, din așa-zisul grup al țărilor de la Vișegrad, a declarat la Digi24 consilierul prezidențial Leonard Orban.
În contextul discuţiilor tot mai aprinse privind o Europă cu două sau mai multe viteze, Leonard Orban a explicat la Digi24 care este poziţia României. Consilierul prezidenţial a spus că ţara noastră nu este de acord cu un astfel de scenariu. A precizat însă că lucrurile nu sunt tranşate, iar România este dispusă să negocieze. Cât despre criticile aduse preşedinţiei pentru faptul că nu se orientează către Grupul de la Vișegrad, Leonard Orban spune clar şi răspicat că nu avem motive să facem asta. Invitat la emisiunea „În faţa ta”, Leonard Orban a şi explicat motivul:
„Pe subiectul ăsta, răspunsul e foarte simplu (de ce nu colaborăm - n.r.): pentru că avem viziuni diferite, în special în comparaţie cu Polonia şi Ungaria. Cehia şi Slovacia sunt mai apropiate de poziţia noastră. Dacă ne uităm la ce contribuţie are grupul Vișegrad la acest proces de dezbatere privind viitorul UE, vedem că este o poziţie relativ echilibrată, dar faţă de Polonia şi Ungaria avem o viziune diferită. Noi sprijinim adâncirea integrării”, a spus Leonard Orban.
El a dat ca exemplu dorinţa statelor din acest grup de a transfera înapoi către statele membre UE competenţe ale Uniunii, în timp ce România pledează pentru un transfer suplimentar de competenţe pe măsură ce acest lucru este posibil şi necesar.
„Cum să te asociezi cu un grup care nu împărtăşeşte aceleaşi idei?! Dacă pe alte subiecte, hai să spunem, nu e atât de grav, aici vorbim de un lucru fundamental, vorbim despre viitor, cum vedem viitorul UE”, a explicat consilierul prezidenţial.
Subiectul aderării şi apropierii de grupul de la Visegrad a fost promovat intens de fostul premier Victor Ponta, care consideră că este o greşeală că România nu negociază în UE alături de cele patru state apropiate geografic, politic şi economic. Chiar duminică, Victor Ponta a postat din nou pe acest subiect.
"Ţările Visegrad (foste comuniste, structură economică şi socială asemănătoare României) sunt chemate la negocieri pentru viitorul lor statut în UE - chiar dacă nu sunt primite în nucleu vor putea obţine avantaje şi un statut special. După această întâlnire va urma o alta, în toamnă, între ţările BENELUX şi cele 3 ţări baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) pe aceeaşi temă. România nu este invitată de nimeni la nicio întalnire!", a scris Ponta.
Ideea apropierii de grupul Visegrad a fost respinsă şi de premierul Sorin Grindeanu. Într-o intervenţie la Antena 3, joi, şeful Executivului a spus că ideea promovată de Victor Ponta nu este corectă, relatează News.ro.
În ce condiții România nu ar semna Declarația de la Roma
Consilierul prezidenţial Leonard Orban spune că România nu doreşte să blocheze adoptarea Declaraţiei de la Roma, în cazul în care va conţine referinţe la adresa Europei cu mai multe viteze, dar a spus că nu exclude total varianta.
Consilierul prezidenţial a afirmat că există o anumită formulare în propunerile privind textul Declaraţiei de la Roma, care ar urma să fie semnată pe 25 martie, în cadrul unui summit UE, care „ar putea să conducă la ideea unei Europe cu mai multe viteze”. Consilierul prezidențial nu a dat însă mai multe informaţii, explicând că textul în acest moment nu este public.
„Trebuie să păstrăm un semn de întrebare dacă va fi semnat sau nu”, a spus el. Întrebat dacă România va semna, Orban a atras atenţia că există un mandat clar al ţării noastre de a nu avea astfel de exprimări în textul Declaraţiei. În cazul în care nu se ajunge la o variantă de compromis, Orban nu a exclus varianta ca România să nu semneze textul.
„Nu vreau să anticipez această decizie. Este una foarte grea. A bloca adoptarea unei asemenea declaraţii este un gest care nu numai că are o semnificaţie importantă din punct de vedere a imaginii, dar inclusiv poate să atragă consecinţe puternic negative. Toate opţiunile sunt pe masă. Nu excludem nici această chestiune, dar mandatul e să negociem”, a spus el.
Consilierul prezidenţial a dat ca exemplu atitudinea Poloniei, care a anunţat, după alegerea lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European pentru un nou mandat, că va bloca decizii în cadrul UE. „Sper să renunţe la ideea de a bloca o asemenea chestiune. Am văzut declaraţia ministrului de Externe, care a spus că va adopta de acum o tactică negativă. Nu cred că e inteligent. O asemenea abordare nu face decât să dea argumente celor care susţin Europa cu mai multe viteze”, a spus Leonard Orban.
Orban: Riscul dezintegrării UE nu este major acum. Brexit a avut un efect paradoxal, a crescut sprijinul pentru Uniune
Consilierul prezidenţial Ludovid Orban a mai declarat duminică, la Digi 24, că riscul dezintegrării UE, invocat în ultima perioadă, nu este „major” în acest moment, dar totuși el există, în cazul în care Uniunea va marşa în continuare pe ideea Europei cu mai multe viteze. Orban spune că ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar a avut un efect „paradoxal”, crescând în unele locuri sprijinul pentru UE.
Leonard Orban a fost întrebat în ce viteză se situează România comparativ cu celelalte state UE. Consilierul prezidențial a arătat că România e un stat care acum nu face parte din zona euro, nu face parte din Schengen, dar pe de altă parte se va ralia unor formule de cooperare consolidată, cum ar fi Parchetul european. „Dorinţa României este să depăşească aceste handicapuri de dezvoltare şi să fie cât mai aproape de nucleul care avansează cel mai mult la nivelul UE”, a spus fostul comisar european.
„Ni se pare că e cel mai logic să încercăm să avansăm cu toţii, nu să lansăm formate de genul ăsta, care riscă să afecteze coeziunea internă a UE, să amplifice diviziunile şi să conducă chiar la riscul de dezintegrare a proiectului european”, a afirmat Orban.
Întrebat cât de mare este acest pericol, el a afirmat că nu e „un risc major în momentul de faţă”.
„Nu aş zice că e un risc major în momentul de faţă. Brexit are şi un efect paradoxal, a făcut ca sprijinul pentru UE, pentru statul de membru al UE, să crească consistent. State unde existau semne de întrebare, unde existau majorităţi foarte fragile din punctul acesta de vedere, dar acum constatăm că sprijinul pentru UE a crescut mult”, a afirmat consilierul prezidenţial.
Urmăriți interviul integral aici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
