De ce a renunțat Jobbik la doctrina de extremă dreapta
Pentru a-şi consolida poziţia pe scena politică ungară, formaţiunea Jobbik a intrat în campania electorală cu o doctrină schimbată. A renunţat la convingerile de extremă dreapta pentru un populism de centru. Pentru asta, toţi cei cu vederi radicale au fost excluşi din partid.
Mişcarea Jobbik s-ar putea dovedi una câştigătoare. Sondajele de opinie clasează partidul pe locul doi în preferinţele electoratului, cu aproximativ 16% din voturi. E drept, la mare distanţă de locul 1 pe care stă neclintit Fidesz, partidul premierului Viktor Orban.
Balazs Barabas: În ultimele luni, Jobbik s-a deplasat de la extrema dreaptă spre centru sau cel puţin aşa se prezintă. Cât de reală este această schimbare, o face din convingere liderul partidului, Gabor Vona, sau este doar tactică?
Andrea Virag, analist politic: Sunt multe discuţii despre cât de reală este această schimbare. Cred că este reală în ceea ce-l priveşte pe liderul partidului, Gabor Vona. Dar sunt membri în partid care mai au o ideologie radicală, opinii radicale, deci e un semn de întrebare. Nu e o chestiune simplă, pentru că sunt mulţi alegători care ar vrea ca Jobbik şi partidele de stânga şi liberale să coopereze în alegeri, dar nu e simplu, din cauza acestor diferenţe ideologice.
La alegerile de astăzi sunt aşteptaţi la urne 7,9 milioane de cetăţeni, care vor decide numele celor 199 de membri ai Parlamentului unicameral de la Budapesta pe baza unui sistem de vot mixt. Astfel, 106 de deputaţi vor fi aleşi prin vot uninominal în mod direct, iar ceilalţi vor fi desemnaţi pe baza votului pe liste.
Conform sondajelor de opinie, Fidesz - partidul premierului Viktor Orban - are şanse să obţină cel mult o majoritate simplă, rezultat susţinut şi de poziţia fruntaşă pe care o deţine Fidesz în sondaje.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Există însă şi posibilitatea ca opoziţia să devanseze Fidesz şi să-l facă să piardă majoritatea, creând o situaţie fără precedent de parlament suspendat.
Viktor Orban, în vârstă de 54 de ani, care şi-a început cariera ca activist liberal la sfârşitul anilor ’80, este liderul din Uniunea Europeană cu a doua cea mai lungă perioadă de guvernare, după Angela Merkel în Germania.
Formaţiunea sa politică, Fidesz, şi aliatul său social-democrat Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP) au câştigat mai bine de două treimi din parlament la ultimele două alegeri, din 2010 şi 2014.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
