Recesiunea în care înoată Italia de la sfârşitul anului trecut ar putea declanşa o criză financiară de peste 2.000 de miliarde de euro. Situaţia în care este în prezent a treia economie a zonei euro nu are nicio perspectivă concretă de rezolvare. La Roma e un guvern populist care vrea doar să crească deficitele. Încărcătura datoriilor din Italia raportată la PIB a atins valori care nu au mai fost înregistrate încă de la cel de-al doilea război mondial.
Pentru Italia, 2018 s-a încheiat dramatic. După un an de turbulenţe politice, costuri mai mare ale împrumuturilor şi tensiuni fiscale care au afectat economia, Peninsula a căzut în recesiune, la doar patru ani după ultima prin care a trecut. Acest lucru a afectat şi zona euro care a crescut cu doar 0,2% în ultimul trimestru din 2018.
În plus, dacă ne uităm de-a lungul deceniului, situaţia Italiei nu arată deloc bine. Faţă de 2008, produsul intern brut este cu 5% mai mic, iar şomajul depăşeşte 10%, în condiţiile în care acum 10 ani era în jurul a 6%.
În prezent, economiştii din Europa dezbat dacă Italia poartă atât de multe datorii încât ar putea să se prăbuşească într-o criză financiară în stil grecesc. Iar răspunsul nu este unul foarte optimist. Frica lor este că Italia este mult mai mare decât Grecia, fiind a treia economie care sta la baza zonei euro; magnitudinea unei astfel de crize este mult mai greu prezis şi de asemenea mult mai greu de gestionat.
Iar problema se poate agrava şi mai tare şi din felul în care Uniunea Europeană şi Banca Europeană Centrală gestionează astfel de momente critice. Odată ce o ţară se îndatorează mult peste puterea sa, regulile de austeritate ale blocului comunitar limitează cheltuielile guvernamentale, ceea ce implicit reduce creşterea economică a ţării. În acelaşi timp, normele Băncii Europene Centrale nu permit unei ţări să părăsească zona euro fără a declanşa o criză financiară pe care să încerce ulterior să o evite.
Astfel Italia pare să se blocheze într-o stare de recesiune permanentă, sunt de părere economiştii, sau în cel mai bun caz să se confrunte cu o stagnare pe termen lung.
Datoria guvernului italian a atins aproape 2.000 de miliarde de euro, după ce în 2016 începuse să scadă. Datoria a atins 130% din PIB, un nivel nemaivăzut după cel de-al doilea război mondial.
Dacă ponderea datoriei publice va continua să crească, aceasta ar fi o problemă mai mare decât criza anterioară din zona euro şi ar putea pune din nou în pericol moneda unică în sine. Analiştii sunt de părere că sunt şanse foarte mari ca Italia să ajungă în situaţia Greciei.