Cum este văzută președinția bulgară a UE, de la 1 ianuarie

Cea mai săracă membră a Uniunii Europene, criticată din cauza ineficienţei sale în faţa corupţiei endemice, Sofia mizează pe ocazia de a deține - în premieră - preşedinţia Consiliului UE, de la 1 ianuarie, pentru a-și îmbunătăți imaginea. Peste un an, îi va urma România.

Bulgaria, care preia preşedinţia semestrială a UE pe 1 ianuarie, aspiră să arunce punţi între Estul şi Vestul Europei, între Turcia şi Bruxelles, cu scopul de a forja compromisuri în mai multe dosare fierbinţi, inclusiv în politica migraţiei, comentează AFP într-un material intitulat „Săracă şi proeuropeană, Bulgaria preia preşedinţia UE”, preluat de News.ro.

Cea mai săracă membră a Uniunii Europene, criticată din cauza ineficienţei sale în faţa corupţiei endemice, Sofia mizează pe ocazia de a deține - în premieră - preşedinţia Consiliului UE pentru a-și îmbunătăți imaginea. Bulgaria, care a intrat în UE în 2007, caută să convingă că este demnă să adere în sfârşit la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, iar pe termen mai lung în zona euro. Şase luni de preşedinţie reuşită vor pleda în favoarea acestei ţări cu 7,1 milioane de locuitori, cu o istorie politică agitată după căderea comunismului, dar care şi-a regăsit o anumită stabilitate sub conducerea premierului de centru-dreapta Boiko Borisov, scrie AFP.

Borisov a revenit la putere la începutul lui aprilie, având un al treilea mandat în fruntea guvernului (începând din 2008), cu preţul unei alianţe cu partide naţionaliste, care şi-au pus în surdină retorica agresivă, pentru a se afişa ca fiind pro-UE şi pro-NATO.

Spre deosebire de ţările care fac parte din Grupul de la Vişegrad (V4 - Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria), Bulgaria nu s-a opus politicii europene de relocare a refugiaţilor în cadrul UE, cu toate că discursuri ale fricii sau chiar respingerii imigraţiei impregnează scena politică naţională.

„Bulgaria este unul dintre puţinele state foste comuniste din cadrul UE ce apreciază la justa valoare fondurile europene, care au asigurat 66% din creşterea sa economică începând din 2007. Ea nu creează dificultăţi, nici măcar în politica migraţiei”, apreciază un diplomat european de la Sofia.

Întărit de această atitudine conciliantă, guvernul lui Boiko Borisov se vede mediator în subiectele europene cele mai spionoase. În contextul Brexitului, probabila reducere a bugetului Uniunii după 2020 îngrijorează mai ales ţările din Est, mari beneficiare ale fondurilor europene. „Sloganul preşedinţiei bulgare este «Uniunea face forţa»”, subliniază ministrul de externe Ekaterina Zaharieva. Ea îndeamnă „să se dea dovadă de solidaritate în privinţa protecţiei frontierelor externe ale UE, în loc să se ridice garduri în interior”.

AGENDĂ ÎNCĂRCATĂ

Liderii europeni speră să deblocheze până în iunie reforma azilului, printr-o reaşezare profundă a „regulamentului de la Dublin”, care încredinţează aproape sistematic responsabilitatea prelucrării cererii de azil ţărilor în care imigrantul a intrat prima dată în UE și asupra cărora apasă o povară mare în situaţie de criză.

Borisov pledează, de asemenea, pentru o îmbunătăţire a relaţiilor UE cu Turcia, cu care ţara sa împarte 259 de kilometri de frontieră terestră.

În centrul îngrijorărilor sale se află menţinerea „cu orice preţ” a acordului în domeniul migraţiei încheiat în martie 2016, care a permis o reducere a fluxului solicitanţilor de azil din Orientul Mijlociu către UE. Bulgaria este una dintre porţile de intrare.

Preşedinţia bulgară, care succede Estoniei, va fi totodată un moment al lansării unei noi faze a negocierilor liderilor europeni cu Regatul Unit, pe tema unei perioade de tranziţie post-Brexit şi a cadrului viitoarei lor relaţii comerciale.

„Agenda va fi foarte încărcată, pentru că 2018 este ultimul an complet de mandat al Comisiei”, înainte de alegerile europene din 2019, subliniază Ognian Zlatev, care reprezintă Comisia Europeană în Bulgaria.

Şantierele sunt numeroase, între altele - bugetul UE după 2020, proiectul unei reforme a zonei euro - care aşteaptă formarea unui guvern în Germania -, cooperarea consolidată în materie de apărare recent lansată, reforma instituţiilor europene după Brexit, piaţa unică digitală.

Sofia intenţionează totodată să-şi aducă expertiza regională într-un subiect care-i este drag - integrarea europeană a vecinilor săi din Balcani. Un summit UE-Balcani este prevăzut în mai.

Dintre ţările care au făcut parte din fosta Iugoslavie, numai Serbia şi Muntenegrul poartă în prezent negocieri de aderare cu UE.

Bulgaria doreşte ca Uniunea să transmită „semnale încurajatoare” acestei regiuni, de pildă, prin avansarea unor proiecte de infrastructură feroviară şi rutieră sau o scădere a tarifelor de roaming între UE şi Balcani.