Video Cum câștigă România 300 de hectare de plajă în zece ani
Una dintre cele mai ample investiții în litoralului românesc este un proiect de aproape 1 miliard de euro care schimbă complet fața plajelor, dar care, în primul rând, apără țărmul de efectele devastatoare ale eroziunii. S-a vorbit mult despre șocul produs de lățimea plajelor de la Mamaia sau despre granulația nisipului, despre nemulțumirile hotelierilor și impresiile turiștilor. Acum, toți ochii sunt îndreptati spre Eforie Sud, acolo unde s-au mutat lucrările. La „Europa. Mi-e bine, ți-e bine” mergem mai în profunzime și vă prezentăm toate detaliile acestui proiect uriaș, studiile de la care s-a pornit și argumentele specialiștilor. La finalul celor peste 10 ani de lucrări, România va avea aproape 300 de hectare în plus de plaje și o zonă de protecție costieră de 38 de kilometri, garantată pentru cel puțin jumătate de secol.
Plajele din Eforie Sud vor avea o față complet nouă din sezonul estival următor. Este un moment așteptat cu destule emoții, după ce o lucrare similară în stațiunea Mamaia a declanșat un scandal uriaș între autorități și hotelieri. Anul trecut au fost finalizate cele 7 diguri de protecție și anul acesta, în septembrie, au început lucrările de înnisipare. Suntem în faza a doua a proiectului de protecție a zonei costiere, o investiție majoră care vizează întregul litoral românesc.
„Lucrările de lărgire a plajelor și aici, în Eforie Sud, ca și în alte zone, erau vitale, deoarece progresia eroziunii costiere într-un ritm alarmant punea în pericol multe zone de la limita vestică - multe proprietăți, multe clădiri, multe elemente de infrastructură, deci era vitală această investiție, trebuia făcută chiar de mai mult timp”, spune Nicuşor Buzgaru, manager de proiect în cadrul ABADL (Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral).
De la 2 metri, la 100 de metri de plajă
În Eforie Sud, din cauza eroziunii costiere, unele sectoare de plajă aproape că au disparut. Spre exemplu, există zone nu sunt mai mult de doi metri de plajă, dar după reabilitare, vom fi 100 de metri de plajă.
3 milioane de metri cubi de nisip vor fi aduși din larg. La finalul acestei etape, plaja din Eforie Sud se va întinde pe 50 de hectare.
„Aici vedem o plajă nou formată. Până la începerea lucrărilor de înnisipare, aici nu a existat niciun fel de plajă. Faleza, malul pe care îl vedeți acolo, era protejată cu rând de blocuri de piatră, tocmai datorită încercării de a preveni eroziunea produsă de valuri. În momentul ăsta, noi stăm într-o zonă în care până nu demult era numai apă, de aproximativ 2 metri adâncime”, arată Marius Stamat, managerul firmei care se ocupă de lărgirea plajei Eforie.
Cum se procedează pentru extinderea plajelor
Nisipul este aspirat de la 12 km de țărm, dintr-o așa-numită zonă de împrumut, pentru care s-a obținut permis de exploatare de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale. O dragă extrage nisipul de pe fundul mării, care este apoi transportat spre mal printr-un sistem de tuburi.
„Pentru a putea aduce nisipul din mare și a-l poziționa în zona viitoarei plaje este necesar un sistem de tubulaturi, cum sunt tubulaturile plutitoare de acolo și un sistem de tubulaturi care stau pe uscat, prin care se pompeaza nisipul respectiv”, explică Marius Stamat, managerul firmei care se ocupă de extinderea plajei de la Eforie.
„Lucrările încă se desfășoară în această zonă, plaja se lărgește ajungând până la viitorul nivel de linie al apei. Este în zona în care lucrează buldozerul acum. Deci, acest mal pe care îl vedem acum de nisip, el va fi nivelat. Pe marginea lui exterioară practic va fi viitorul nivel de linie al apei. În continuare, dincolo de el, plaja uscată pe care o vedem, va continua cu o plajă submersă, practic cu o pantă de nisip, al cărui rol este de a disipa energia valurilor, astfel încât valurile să nu mănânce din plaja uscată”, arată Marius Stamat.
Ce înseamnă plajă submersă
Pe lângă rolul tehnic extrem de important, plaja submersă ar aduce și un plus de confort turiștilor. Intrarea în apă va fi lină, adâncimea apei va crește treptat și nu brusc, așa cum s-a întâmplat la Mamaia.
„Amplasametul de la Eforie nu este identic cu cel de la Mamaia. Spre exemplu, aici putem să executăm o înnisipare submersă folosind barja de dispersie, pentru a ne asigura că profilul submers va fi unul lin, și nu unul abrupt ca la Mamaia”, spune Nicușor Buzgaru, manager de proiect în cadrul ABADL.
Plaja din Eforie Sud va fi mai înaltă cu 3 metri față de nivelul apei, iar diferența dintre plaja cea veche și cea reabilitată va putea fi observată pe alocuri, pe lângă vechile diguri de protecție din piatră.
„E o idee fenomenală. Cred că plaja din Eforie Sud în primul rând nu prea mai era plajă. Erau 20-30 de metri pătrați, nu mai era plajă. Așa, de lată, e suficient, sper să nu fie ca la Mamaia”, spune un turist.
„Eu nu consider asta o problemă. Afară sunt plajele foarte late și nu e nicio problemă. De ce nu am putea și noi?”, spune o turistă.
Cum va fi nisipul la Eforie Sud
Cât privește calitatea nisipului, responsabilii de proiect vin cu explicaţii şi le promit turiștilor că nu vor simți vreun disconfort.
„Caracteristicile fizice ale nisipului sunt cerute prin caietul de sarcini al construirii acestui proiect. Nisipul trebuie să respecte anumite caracteristici de dimensiuni, formă, culoare, astfel încât să poată conlucra la prevenirea eroziunii. Un nisip extrem de fin este spalat foarte repede de apă, un nisip extrem de grosier, care merge către pietriș, nu va fi spalăt de apă, dar nu își va îndeplini în totalitate funcția de protecție împotriva eroziunii. Este un nisip similar nisipului care se găsește în mod norma. Pare destul de fin. Este, de fapt, suficient de grosier”, spune Marius Stamat.
În zona Eforie Sud, proiectul prevede, în premieră, două componente de mediu. Au fost căutate soluții pentru protejarea habitalor a două specii de scoici care se găsesc doar în această zonă a litoralului românesc. În plus, vor fi implantate aproape 3 hectare cu iarbă de mare, importantă pentru menținerea și dezvoltarea ecosistemului marin.
Când va fi gata plaja de la Eforie Sud
Autoritățile estimează că plaja din Eforie Sud va fi gata cel mai târziu în luna ianuarie a anului viitor.
Reporter: În sezonul estival următor, sezonul 2023, aici vor putea fi puse șezlonguri sau vom avea parte de aceleași condiții cum au fost în Mamaia în primul sezon?
Nicuşor Buzgaru, manager proiect ABADL: „Politica vizavi de exploatarea turistică a plajelor este încă în elaborare Nu vă pot da un răspuns definitiv în acest moment, însă sunt convins că am învățat și noi, și colegii de la forurile noastre superioare din anii anteriori, din experiență anterioară și că se vor adopta măsuri eficiente pentru exploatarea turistică în condiții normale. Toți turiștii se vor putea bucura de plajă, fie că vor fi șezlonguri sau nu”.
Proiectul de protecție costieră a ţărmului românesc al Mării Negre a început în 2014. În prima fază au fost reabilitate 5 loturi: 3 în Constanța, unul la intrarea în staţiunea Mamaia şi unul în Eforie Nord. Au rezultat 60,6 hectare noi de plajă, o zonă protejată de 7,3 km liniari si au fost construite 13 diguri. Aceste lucrări s-au încheiat în 2015 si au costat 130 de milioane de euro.
De ce au ieșit controverse la Mamaia
Cea mai controversată etapă a proiectului a început însă în 2020 și a dus la schimbarea radicală a plajelor din centrul și nordul stațiunii Mamaia.
În stațiunea Mamaia, reabilitarea plajelor a fost făcută în 2 etape: prima etapa a fost finalizată în anul 2015, iar plajele de aici au o lățime de 100 de metri. Cea de-a doua etapă a fost încheiata în anul 2021, iar plajele de aici au lățime maximă de 300 de metri. Diferența între aceste două sectoare de plajă este de 200 de metri.
Lățimea exagerată, potrivit unora, interdicția de a amenaja terase pe plajă, granulația nisipului și apa extrem de adâncă la numai câțiva metri de mal au fost temele principale care au declanșat și alimentat un lung șir de reproșuri și acuzații.
„Înțelegem că acest fenomen, de eroziune naturală, până la urmă, a țărmului costier, este unul absolut firesc și care urma să afecteze probabil într-o măsură mai mare decât credem noi litoralul în dreptul stațiunii Mamaia. Din păcate, felul în care a fost făcut acest proiect a adus și deservicii, a adus și dificultăți în administrarea sectoarelor de plajă, care au avut de suferit. Cel mai mult au avut de suferit, desigur, turiștii în sezonul trecut, în acest sezon și desigur operatorii, administratori ai acestor plaje”, spune Corina Martin, președinta Asociației Patronale RESTO.
Comunicațiile și chiar hotelurile riscau să fie afectate de eroziunea costieră
„Mulți dintre ei s-au simțit copleșiți de amploarea lucrării și am încercat individual să le explicăm ce se întâmplă. Înțelegem că plaja e mai mare decât înainte și e mai greu de gestionat, dar cred că în timp oamenii vor înțelege că este un proiect important pentru România”, spune Cătălin Creţu, managerul firmei care s-a ocupat de lărgirea plajei din Mamaia.
Întrebat dacă este mulțumit de cum arată plajele din Mamaia, managerul spune că din punctul său de vedere, s-a câștigat foarte multe teritoriu din apă, deci este un mare plus pentru România ca plajă. „Amintesc totuși că proiectul este un proiect de eroziune costieră, sigur, are și o componentă turistică”, subliniază Cătălin Crețu.
„Hărțile de hazard realizate la eroziunea costieră, în faza de aplicație de finanțare au relevat că în următorii 50 de ani, fără aceste lucrări, ar fi fost periclitate infrastructura de comunicații și chiar partea de cazare, de hoteluri”, arată Stelică Hagi, şef proiecte europene la ABADL.
Pro și contra
„Aș vrea să amintesc că una dintre plajele din Haga, o zonă anume unde am făcut o astfel de lucrare, lățimea plajei este de aproximativ 1 km. Ar însemna cam de 3 ori lățimea acestei plaje”, spune Cătălin Creţu.
„Un nivel înalt al acestui nisip și al țărmului, care nu a fost suficient de bine administrat, a creat un discofort foarte mare cel puțin în primele luni ale anului trecut. A durat foarte mult până când cei care administrează acest proiect au găsit soluții, nepermis de mult, din punctul nostru de vedere” - este reproșul pe care îl face Corina Martin.
„Noi nu am stopat eroziunea, eroziunea continuă. În funcție de furtunile pe care le vom experimenta în următorii ani, plaja se va retrage și va deveni mai mică. Statistic vorbind, eroziunea este undeva la 1 m până la 2 metri pe an”, punctează Cătălin Crețu.
„Ceea ce vedeți în spatele meu este efectul de cliffing, care se întâmplă în primii trei ani, până când profilul submers revine la ce era înainte. Marea are tendința să echilibreze natura și atunci o parte din acest nisip va fi transferat în profilul submers pe care teoretic nu-l vedem. Adică intrarea în apă se va face mai lin, exact cum a fost înainte”, spune Cătălin Crețu. „Până la o adâncime de 2 metri, inițial, când am terminat proiectul, cred că aveam o distanță de 20-25 de metri. Acum, uitându-mă la oamenii care se îmbăiază, am observat că adâncimea s-a mutat undeva la 30-40 de metri, acolo avem o adâncime de 2 metri”, adaugă managerul.
Operatorii din turism sunt nemulțumiți și de calitatea nisipului, care nu mai este ca altădată.
„Deasupra sunt scoici. Acesta este nisipul din Marea Neagră sau structura nisipului din Marea Neagră. El prin acțiune mecanică va deveni mai fin, lucru pe care îl știm (...) Din punct de vedere al protecției costiere, este bine ca scoica să stea deasupra, pentru a evita eroziunea eoliană, adică atunci când bate vântul foarte puternic nisipul de pe plajă ajunge pe stradă. În Mamaia Sud, plaja din spate a fost înnisipată în 2015, a beneficiat de același nisip, din același loc de împrumut, și vedem că deja în 7 ani nisipul s-a schimbat foarte mult”, arată Cătălin Crețu.
O problemă administrativă
În 2021, primul sezon estival după finalizarea lucrărilor la Mamaia, nu s-au putut amplasa șezlonguri lângă mal. Explicația oficială: cei aproape 7 km noi de plajă nu existau în acte şi nu puteau fi închiriaţi. Problema șezlongurilor s-a rezolvat anul acesta. Nu și interdicția privind amenajarea teraselor pe plaja proaspăt extinsă. Zona de beach-baruri a rămas aproape de faleză, dar mult prea departe de mal, spre nemulțumirea turiștilor.
„Dacă ar fi fost nisipul fin cum era la început, era ok, să aibă omul și un bar aproape, să nu vină juma' de km până la bar”, spune nemulțumit un bărbat.
Specialiştii spun că în anumite zone din Mamaia, valurile „muşcau” serios din plajă, în fiecare an. Înainte ca lucrările să înceapă, toate componentele construcţiei hidrotehnice au fost reproduse și testate într-un laborator din Danemarca, conform caracteristicilor din proiect.
Valurile „mușcă” din plaje. Ce arată simularea în laborator
„Erau valuri puternice înainte de reabilitarea plajelor, s-a luat valul maxim, care depășește 2 m în zona țărmului, zona de interes pentru aceste construcții, la care se mai adaugă o marjă de eroare de 20 la sută, conform cerințelor beneficiarului, pentru a integra inclusiv eventuale creșteri ale nivelului mării prognozate pentru următorii 50 de ani, datorate schimbărilor climatice. Această simulare în laborator este prin reproducerea zonei de interes, inclusiv batimetria fundului mării este reprodusă la o scară de 1 la 60. Culorile pe care le observăm folosite sunt aplicate pe o singură parte a arocamentelor și în condiții de valuri, reprodus la scară corespunzătoare valului natural, sunt necesare aceste culori pentru a se observa dacă arocamentele sunt mișcate”, explică Nicuşor Buzgaru, manager proiect ABADL.
De altfel, imaginile din dronă surprinse înainte de începerea lucrărilor arată cât de avansată era, aici, eroziunea costieră.
„Proiectul este finanțat european și atunci, una dintre cerințe era ca să proiectăm și să executăm o plajă pentru următorii 50 de ani. Din punct de vedere tehnic, această plajă nu ar trebui să aibă nicio intervenție în următorii 50 de ani, motiv pentru care a trebuit să facem o plajă suficient de lată. Noi nu am stopat eroziunea, ci doar am lățit o plajă și am adus-o la un stadiu pentru a avea o plajă de 100 de metri lățime în următorii 50 de ani”, spune Cătălin Crețu, managerul firmei care s-a ocupat de lărgirea plajei de la Mamaia.
Ce mai urmează în proiectul de încetinire a eroziunii costiere
Tot în această fază a proiectului se refac falezele Tomis-Cazino din Constanța și cea din Agigea. De asemenea, se lucrează la reabilitarea stăvilarelor de la Edighiol şi Periboina, situate la 30 de km de Constanţa, în Grindul Chituc, un sit protejat, parte din Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării.
„Pentru zona Periboina, avem acolo un stavilar cu 50 de deschideri și o deschidere pentru traversarea navelor, o deschidere tehnică. Se va reabilita corpul stavilarului din beton, se vor înlocui toate echipamentele metalice ce includ stăvilare, căi de rulare, macarale pentru manavrarea acestor stavile, iar canalul de legătură pentru reglarea nivelului apei dintre lacul Sinoe și Marea Neagră se va decolmata”, detaliază George Damcaliu, inginer ABADL.
În ultima etapă a acestui proiect, urmează înnisiparea artificială a plajelor din Costineşti, Olimp, Jupier- Neptun, Venus - Aurora, Saturn- Mangalia şi 2 Mai.
„S-a făcut un masterplan al zonei costiere începând de la Vama Veche până la Golful Musura - Sulina pe o lungime de 245 de km. Sunt trei loturi care au rămas pentru licitație, care se vor lua cât de curând - Costinești, Mangalia și 2 Mai”, precizează Hristu Uzun, director ABADL.
Proiectul privind reducerea eroziunii costiere este una dintre cele mai ample investiții din România. Lucrările au început în 2014 și se estimează că vor fi finalizate cel târziu în 2026. Litoralul românesc va câștiga 300 de hectare de plajă și va fi protejat de efectele eroziunii pentru cel puțin 50 de ani. Aproape 1 miliard de euro este valoarea proiectului, 85 la sută sunt fonduri europene și 15 la sută finanţare românească de la bugetul de stat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
