Video Cum a fost transformat Buzăul cu 80 de milioane de euro. Edil: „Am încercat și eu să fac ceea ce a făcut și Ilie Bolojan la Oradea”
În județul Buzău peisajele sunt răpitoare la tot pasul, dar spectacolul oferit de natură are nevoie de o mână de ajutor, dacă autoritățile vor ca Buzăul să devină un județ care să atragă mulți turiști, dar și investitori.
Un peisaj selenar și un fenomen rar întâlnit în întreaga lume, asta găsim în rezervația naturală Vulcanii Noroioși. Și suntem cu adevărat norocoși, pentru că pe tot globul sunt doar 1.100 de astfel de vulcani. Iar dacă natura a fost atât de generoasă în județul Buzău și oferă un astfel de spectacol, este important ca și autoritățile să profite de acest lucru și să le ofere turiștilor o zonă atractivă, din toate punctele de vedere, mai ales că Uniuniea Europeană le pune la dispoziție fonduri celor care știu să le acceseze.
Totul pornește de la centru. Potrivit primarului, în municipiul Buzău există proiecte europene în valoare de circa 200 de milioane de euro până în 2024, iar pentru exercițiul financiar 2014-2020 Buzăul se laudă că s-a clasat pe locul 7 la nivel național, atrăgând 80 de milioane de euro, proiecte care sunt în derulare.
„Am încercat și eu să fac ceea ce a făcut și Ilie Bolojan la Oradea”, spune franc Constantin Toma, primarul municipiului Buzău.
Constantin Toma recunoaște că s-a inspirat de la modelul Oradea și chiar s-a consultat cu fostul primar, deși fac parte din partide diferite. Atragerea de fonduri europene reprezintă un obiectiv prioritar. De altfel, banii de la Bruxelles reprezintă șansa autorităților de a aduce schimbări.
Bulevarde de 18,6 milioane de euro
Bulevardul Eroilor, una dintre principalele artere din oraș, a fost reabilitat printr-un proiect cu fonduri în valoare de 18,6 milioane de euro.
„Pe fonduri europene am reușit să prindem aceleași lucruri. Respectiv: piste de biciclete, să avem toate cablurile coborâte sub trotuar, nu e niciun cablu, iluminat cu leduri”, detaliază primarul Constatin Toma.
„Vom avea 18 km de piste de biciclete pe cele 3 străzi mari ale Buzăului. Vom avea și pistă specială pentru autobuze. Avem pe această axă 13 autobuze electrice deja contractate. Tot proiectul este 18,6 milioane de euro”, arată primarul.
„Fondurile astea europene trebuie să ne ajute să ne reducem și costurile, dar să ne aducă și venituri suplimentare pentru că nu putem trăi numai din ce încasăm de la firme și de la populație”, punctează Constantin Toma.
Tot după modelul Oradea, și centrul municipiului Buzău va fi de nerecunoscut, promite edilul. Șoseaua pe care trec acum zilnic mii de mașini va deveni pietonală printr-un proiect în valoare de 6 milioane de euro.
Centrul orașului va deveni de nerecunoscut
„Ultimul proiect pe fonduri europene care a fost semnat a fost reabilitarea pieței Dacia din Buzău, practic este centrul minicipiului Buzău. Noi nu aveam un centru adevărat. Este un proiect frumos care va atrage multă lume aici”, dă asigurări edilul.
Știe însă că își va atrage și antipatii. „Cel puțin la început vom avea și ceva neplăceri pentru unii dintre cetățenii Buzăului, în sensul în care vom întrerupe în totalitate traficul auto pe această zonă. Va fi o zonă pietonală, pentru că am definit centrul vechi al Buzăului, Palatul Comunal, respectiv sediul primăriei, str. Cuza Vodă și o altă zonă care este în reabilitare, zona Bazarului, unde vom avea un al doilea sediu al Primăriei”, a explicat Constantin Toma.
„Durează foarte mult verificarea documentațiilor tehnice din momentul în care noi depunem proiectele europene, durează foarte mult evaluarea proiectelor europene și simțim nevoia unor proceduri în cadrul Ministerului Dezvoltării, în sensul în care această evaluare să se desfășoare mult mai repede. De la momentul ideii, până la momentu implementării pot trece 4 sau 5 ani. (Asta ține de autoritățile din România?) Sigur că da. Ghidurile le facem aici, tot ce înseamnă evaluarea proiectelor europene, semnarea contractelor sunt atributele statului român”, arată Luminița Colțeanu, reprezentant al Direcției Fonduri Europene din cadrul Primăriei.
Ce este o școală circulară și cum funcționează
Autoritățile locale se laudă și cu o premieră în domeniul educației: prima școală sută la sută eco. Este vorba despre Școala Generală numărul 11, unde autoritățile au implementat proiectul „Școala circulară".
Noul concept presupune utilizarea resurselor naturale şi reducerea pierderilor şi a costurilor. Aici apa meteorică va fi colectată şi reutilizată, energia electrică va fi produsă cu ajutorul panourilor fotovoltaice, iar deşeurile vor fi colectate selectiv.
„Toată apa de ploaie din această școală, de pe clădiri, de pe trotuare, se adună în trei bazine, două subterane și un bazin suprateran, pentru că peste tot de ploaie, merge în canalizarea orașului, acolo se amestecă cu apa uzată și merge în stația de epurare. Prețul metrului cub de apă de ploaie este egal cu prețul, în factura către populație, egal cu prețul apei uzate. Foarte scump”, explică edilul.
„Am ales acest model, să adunăm apa de ploaie în bazine și să o folosim inteligent. Facem și economii. În această școală, apa de ploaie este folosită pentru irigații, într-o seră didactică, dar și aici se va planta o grădină, pentru apa menajeră, după ce este tratată. Adunăm apa de ploaie și într-un bazin special pentru intervenții în caz de incendiu. Doamne ferește! Este acea obligație pe care ne-o luăm în fața ISU”, arată Constantin Toma.
„Avem un proiect pe fonduri europene pentru reabilitarea energetică a corpului doi al școlii. Au fost schimbate tâmplăria, ferestrele, a fost reabilitată instalația electrică, au fost înlocuite corpurile de iluminat cu corpuri cu consum mic de energie, pe led, se va anvelopa clădirea, a fost reabilitată instalația pentru încălzire, avem o centrală termică nouă care deservește întreaga școală”, enumeră directorul școlii.
Reabilitarea energetică înseamnă costuri scăzute la utilități, facturi mai mici. „Cu 80 la sută mai mici, e un lucru foarte important”, punctează Constantin Toma.
„Acei bani pot fi folosiți pentru alte investiții. Avem această seră în care ne aflăm, parte a proiectului școala circulară, această seră am făcut-o cu sprijinul Primăriei. Vor cultiva ei cu mânuțele lor diverse plante, le vor observa evoluția, vor face fișe de observație, vor vedea exact cum cresc plantele. Mai ales pentru copiii din mediul urban este foarte utliă această activitate”, spune directoarea.
„Școala circulară este o școală pilot, deocamdată, pe care încercăm să o extindem la nivelul întregului municipiu Buzău, pentru că am preluat elemente din ce înseamnă tranziția verde, de la economia circulară, la economia lineară și în acest concept avem gestiunea selectivă a deșeurilor pe nouă fracții. Copiii trebuie să învețe de aici, de la școală, cum se face această gestiune, astfel încât atunci când ajunge acasă să își educe și părinții și bunicii și să pună hârtia la hârtie, plasticul la plastic, biodegradabil la biodegradabil”, explică primarul.
„O altă axă a fost aici, toată energia electrică este produsă prin panouri fotovoltaice și toți consumatorii sunt consumatori prietenoși cu mediul. Tot iluminatul este pe bază de leduri. Ne-am dus și pe o altă axă, care înseamnă gestiunea apei de ploaie. Acum, în România, toată apa de ploaie se duce la canalizare, nu avem un sistem separat apă de ploaie - apă uzată, prețul apei de ploaie este egal cu prețul apei uzate, plătim mult mai mult. În același timp, avem nevoie de apă și în pânza freatică și în lanuri, iar în această școală toată apa de ploaie se adună în bazine subterane și supraterane din care se irigă o seră didactică, avem rezerva de apă pentru intervenția la incendii, dar utilizăm și apa în rețeaua de apă menajeră. Școala nu mai plătește niciun metru cub de apă uzată, fiind prețurile egale”, rezumă Constantin Toma.
Blocuri reabilitate cu 26 de milioane de euro, vila „Albatros” readusă la viață
Eficientizarea energetică a clădirilor este un alt proiect făcut cu bani europeni. 20 de blocuri au fost deja reabilitate cu 6 milioane de euro, iar alte 130 de blocuri de locuințe vor fi reabilitate cu fonduri in valoare de 20 de milioane de euro.
Celebra vilă „Albatros” din Buzău, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea și care a aparținut fostului prim-ministru Alexandru Marghiloman, a fost restaurată tot cu fonduri europene, prin Programul operaţional regional 2007-2013.
„Ne aflăm în livingul Vilei Albatros, în Buzău, care cândva i-a aparținut lui Alexandru Marghiloman. Noi l-am transformat într-un studio, în care săptămână de săptămână facem o emisiune care se numesțe Live Night. Avem niște prieteni artiști, avem un band, toți sunt adolescenți și toți au participat la concurs. Noi aici, unde ne plimbăm acum, aici, sâmbătă de sâmbătă, ne petrecem serile și proiectul nostru, aici cântăm, facem teatru, cântăm și povestim. Când am venit aici în octombrie era un spațiu gol, impersonal, iar noi, cu un buget restrâns, am căutat să reproducem livingul așa cum era odată. Am căutat să facem un hub cultural pentru tineri, în special. M-a sunat domnul primar și mi-a zis sî îl ajut să facem ceva din punct de vedere cultural aici. Am spus că da, vreau să ajut și vreau să facem Buzăul un oraș care să fie pe harta culturală a României”, povestește Mircea Anghel, regizor și consilier la Primărie.
Calul pur sânge englezesc revine pe domeniul Marghiloman
Casa de oaspeți, din păcate, a ajuns într-un stadiu avansat de degradare, dar autoritățile susțin că aici vor începe ample lucrări de reabilitare.
„Tot acest domeniu de treizeci și ceva de hectare era considerat pe vremea respectivă una dintre cele mai frumoase grădini din România și din Europa de atunci. Clădirea a fost renovată tot pe fonduri europene, vreo 15 milioane de lei, deci cam 3 milioane de euro. A mai rămas de refăcut casa de oaspeți, care de multe ori a avut oaspeți membrii familiei regale românești, dar și ostași din Primul și Al Doilea Război Mondial. În spatele acestei case de oaspeți sunt celebrele grajduri. Vrem să refacem și padocul, să aducem și cai pur sânge, tot pe fonduri europene. Familia Marghiloman, care a revenit în România, a cumpărat deja un cal celebru, din Irlanda, și atunci când vom reface grajdurile, va fi și acel cal adus aici, pentru că am fost de acord să refacem această poveste grozavă a calului pur sânge englezesc. Avem aici grajdurile pe care la vom reface, casa de oaspeți, uitați în ce hal este acum. Din păcate nu am putut decât să facem studiul de fezabilitate, lucrăm la proiectul tehnic, pregătim toate condițiile să depunem atunci când se vor deschide aceste axe. În mod normal, în doi ani după ce avem banii, această construcție va fi refăcută așa cum era odată”, estimează Constantin Toma.
Casa de oaspeți și cu grajdurile vor fi refăcute pe fonduri europene în valoare de aproximativ 4 milioane de euro, iar planul autorităților este să facă aici și un centru de echitație.
Spitalul Brătianu, ajuns o ruină, transformat în muzeu cu ajutorul vietnamezilor „conștiincioși”
Tot în zona culturală a investit și Consiliul Județean. Fostul Spital Brătianu, aflat aproape de centrul orașului, era în urmă cu doi ani în pericol să se prăbușească.
Clădirea, care a funcționat după al Doilea Război Mondial ca secție a Spitalului Județean, nu mai îndeplinea criteriile impuse de lege, așa că a fost abandonată. Dar Consiliul Județean o transformă acum într-un complex muzeal, printr-o investiție de 5 milioane de euro, dintre care mai bine de 4 milioane, bani de la Bruxelles. Lucrările ar urma să fie gata până în luna octombrie.
Mircea Vasile, șef de șantier: Aici se lucrează intens la partea de acoperiș.
Andreea Brașovean: Ce trebuie respectat la o clădire de patrimoniu?
Mircea Vasile: Absolut toate elementele de detaliu, toate se păstreză. Forța de muncă e din Vietnam. 99 la sută din toate ornamentele de pe fațadă sunt realizate de mâna lor. Sunt foarte liniștiți, conștiincioși, harnici. Noi am tot pus afișe să se facă angajări. Avem o mare problemă cu forța de muncă. Mulți la ora 9 voiau deja pauză de bere, de cafea, iar la noi pe șantier vietnamezii s-au adaptat foarte bine. Erau foarte multe cone care erau într-o stare avansată de degradare, toate s-au refăcut la zona inițială a clădirii de la bun început.
„Am avut o șansă pentru că am avut posibilitatea să o reabilităm pe fonduri europene, chiar dacă au fost mai multe cutume pe care a trebuit să le rezolvăm. Acum am reușit să redăm această clădire. Nu mai putem să păstrăm obiectul de activitate, ca și spital, singura posibilitate a fost să o încadrăm într-un complex muzeal care face parte din Muzeul Județean Buzău, explică Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău.
„Aici va fi practic un complex muzeal, vor fi spectacole, o să fie expoziții de artă, mici spectacole culturale, întâlniri, mese rotunde cu cei de la școală, o să implicăm și inspectoratul școlar, unde vor fi diverse activități. Clădirea va fi reamenajată exact ca atunci când a fost construită, în perioada interbelică. Nici mie nu îmi vine să cred că putem să reabilităm această clădire”, spune președintele CJ Buzău. „Aici, în această curte, practic era abandonată, aici vom amenaja o grădină publică, ca să putem să integrăm în promenada municipiului Buzău”, arată el.
„Banii europeni sunt bineveniți, sunt o prioritate zero, din punctul meu d evedere și ar trebui să ne preocupe pe toți”, spune oficialul local.
Investiții în cultură
O altă investiție, de 8,5 milioane de euro, a făcut Consiliul Județean în clădirea care adăpostește Muzeul Județean, Teatrul din Buzău și Centrul de Creație și Cultură. Cea mai mare sumă, 7 milioane de euro, a venit de la Bruxelles.
„Astea sunt achiziționate pe proiecte pe fonduri europene prin proiectul de reabilitare al muzeului. Turiștii când vin aici văd informații despre ce pot face în județ. Obiective turistice și se deschide fiecare. Trasee... Cicloturism. Trasee turistice montane. În aceste vitrine centrale sunt expuse piese care sunt copii ale tezaurului de la Pietroasele. Așa cum știm, până în 1921 este cel mai mare tezaur din lume, până la deschiderea mormântului lui Tutankhamon”, arată Daniel Costache, managerul muzeului.
Cea mai mare colecție de telefoane. Trei piese sunt din categoria „tezaur național”
Muzeul de la Buzău adăpostește și cea mai mare colecție de telefoane din țară.
„Valoroase sunt toate, însă există trei piese în această sală care sunt în categoria tezaur național. Acest telefon de la 1898, un Ericsson. Ce este interesant și ce atrage la această colecșie este faptul că toate telefoanele sunt funcționale, după care avem un alt model de telefon LUPEST, 1921. Acolo în spate este un telefon produs în România, 1950, despre care registrele noastre spun că a fost achiziționat de la secretarul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Este un telefon de serie limitată. Acelea sunt centrale telefonice și jos sunt telefoane militare”, explică managerul.
Alte săli îi invită pe vizitatori să testeze realitatea virtuală sau să învețe noțiuni de cultură generală și informații despre obiceiurile și tradițiile românești, chiar și dansuri din zona Buzăului.
„Absolut toate echipamentele, tot ce vedeți în muzeu este realizat pe fonduri europene”, punctează managerul.
Cum convingi Bruxelles-ul să-ți dea bani pentru o piesă de teatru
„Teatrul George Ciprian a atras în total 400 de mii de euro prin două proiecte cofinanțate prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene. Fiecare a atras un grant de 200 de mii de euro. Primul proiect a explorat tema migrației, din perspectiva artistică și sociologică, am realizat un spectacol de teatru care s-a jucat simultan în România și în Spania, în două spații conectate prin internet și o expoziție de filme de 360 de grade. Actualul proiect continuă ceea ce am început să facem în primul proiect. Vom realiza o piesă de teatru care va conecta România și Italiei, tot pe tema migrației, dar de această dată vom avea un robot social, construit în proiectul nostru”, dezvăluie Marina Hanganu, directorul artistic al teatrului.
Petre Emanoil Neagu, președinte CJ Buzău, schițează planurile de viitor: „Obiectivul zero al Consiliului Județean este atragerea de fonduri europene. Noi avem în implementare pe fonduri europene investiții în valoare de aproximativ 85 de milioane de euro. Sunt bani cerți, proiecte în implementare. Noi deja pregătim proiectele pentru următoarele trageri din fonduri europene, pentru că dacă nu suntem pregătiți, bineînțeles că nu putem să atragem fonduri europene. Eu sper ca în următorul exercițiu să atragem măcar tot la fel de mulți bani. Vrem să accesăm mai multe proiecte pe turism, pentru că și pandemia a reorientat cetățenii spre a-și petrece timpul liber, suntem un județ cu un mare potențial turistic, avem toate formele de relief. Dar trebuie să venim în întâmpinare, să pregătim infrastructura rutieră ca să fim pregătiți ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să avem toate drumurile reabilitate”, spune oficialul.
Turismul constituie un domeniu de importanță strategică și o ramură prioritară a economiei din Buzău, iar autoritățile sunt conștiente de asta. Banii proveniți din turism pot ajuta comunități întregi să se dezvolte, iar șansa o reprezintă finanțările europene, atât pentru autorități, cât și pentru mediul privat. Important este să știm să accesăm aceste fonduri.
