Cum a devenit Brașovul o poveste de succes: „Este o șansă pe care noi am fructificat-o și este soluția pentru perioada următoare”
Pentru cine nu a mai fost în Brașov de ani buni, revenirea în orașul de la poalele Tâmpei s-ar putea dovedi o revelație. Municipiul s-a transformat mult, cu ajutorul fondurilor europene. Numai în ultimii șase ani, a atras finanțare UE pentru 257 de proiecte. Fondurile investite pentru comunitate se ridică la 440 de milioane de euro. Asta înseamnă 2,3 miliarde de lei. Analizăm cazul Brașovului pentru a vedea ce se poate face cu bani europeni.
Primul pas - Centura Ocolitoare
„Primul proiect esențial pentru Brașov a fost Centura Ocolitoare a Brașovului. 20 de km în regim de autostradă, pe care i-am construit cu bani europeni. Am scos tot traficul greu din oraș, am redus o sursă de poluare, am fluidizat circulația”, arată George Scripcaru, fostul primar al Brașovului.
„Proiectul Ocolitoarei s-a concretizat în anul 2009, când prin fonduri atrase de municipalitate s-a realizat primul tronson de 6 km cu o bandă pe sens ce a costat 81 de milioane lei, din care 22 de milioane au fost fonduri nerambursabile. Apoi prin POIM, programul de infrastructură mare, CNAIR a realizat următoarele tronsoane și a dublat ce a făcut municipalitatea”, detaliază Mihaela Gal - director executiv adjunct pentru Investiții.
Costurile au crescut și ele. Și au ajuns la 425 de milioane de lei, din care 330 de milioane de lei au fost tot bani comunitari nerambursabili. Acum, varianta ocolitoare a Brașovului face accesul facil celor ce tranzitează DN1 - Valea Prahovei către Moldova, Târgu Mureș, Sibiu sau Râșnov.
„De când s-a realizat Ocolitoarea, costurile de întreținere a străzilor sunt mult mai mici. Fondurile municipalității sunt degrevate de aceste lucrăru, iar străzile din municipiu sunt într-o stare foarte bună”, arată Mihaela Gal.
De la Diesel la autobuze 100 la sută electrice
Odată intrat în oraș, călătorul caută cu privirea schimbările produse în ultimii ani. Cele mai vizibile semne vin dinspre mijloacele de transport în comun.
Sergiu Voicu - jurnalist Digi24: Am decis să și testăm un mijloc de transport din Brașov, pe cel mai modern dintre ele, un autobuz 100% electric. Despre când a pornit proiectul de mobilitate în orașul de la poalele Tâmpei discutăm cu Bianca Kraila. În ce an v-ați hotărât să transformați Brașovul într-un oraș verde?
Bianca Lorincz-Kraila - șef serviciu Programe de Dezvoltare: Primele intenții ale municipalității de a transforma Brașovul în cel mai frumos și cel mai verde oraș din România au început în jurul anului 2014.
- Cum arăta transportul public înainte de a apela la fondurile europene?
- Transportul public era unul ușor învechit, utiliza mașini diesel. Noi ne-am propus prin proiectele cu fonduri europene să avem un transport ecologic, verde.
- În Brașov am găsit cel mai amplu proiect de mobilitate realizat cu bani europeni. Cât de amplu este acest proiect?
- Sunt cinci proiecte, de fapt, ce însumează 110 milioane de euro, 133 de mijloace de transport în comun, vom avea 51 de trolebuze, 72 de autobuze electrice și 10 electric hibrid.
Transport public verde, poluare mai puțină
„Un autobuz electric consumă cam 1,25 Kw oră pe km, ceea ce înseamnă, față de un consum al unui autobuz diesel de aproximativ 30 de litri pe suta de km, înseamnă o reducere cam de 30% a costurilor de operare, costurile pentru energie. Acest lucru se vede și în reducerile de poluare. Noi am făcut peste 420 de mii de km cu autobuzele electrice și avem o reducere a poluării pe diverse substanțe. de exemplu la oxidul de azot, peste 20 de tone nu au mai fost emise. Sunt sute de kg de PM 2,5 și PM10 care nu au mai fost emise, comparativ cu situația în care operam înainte cu autobuze diesel euro 3”, explică George Cornea - directorul Regiei de Transport Brașov.
„Este foarte comod, nu m-aș mai întoarce pe Diesel să conduc”, mărturisește Marius Duglea, șofer pe un autobuz electric. „Fiabilitate! Confort! E mult mai bună decât un diesel. Este mult mai silențioasă, mult mai confortabilă”, spune șoferul.
„Brașovul are șansa ca la sfârșitul acestui an să fie primul oraș din România cu transport verde”, spune George Scripcaru, fostul primar al Brașovului. Recunoaște că dacă ar fi folosit doar bani de la bugetul local probabil n-ar fi putut să ia decât câteva autobuze într-un an de zile.
Oraș inteligent dezvoltat cu bani europeni
George Cornea, directorul Regiei de Transport, se mândrește și cu altceva: „Ne aflăm în dispeceratul RAT Brașov, un proiect finanțat tot prin fonduri europene. Din acest loc se monitorizează poziția fiecărui autobuz. Avem de asemenea camere video în peste 100 de stații și încercăm să ne adaptăm traficului și problemelor din trafic”.
„Urmează extinderea acestui proiect cu încă 50 de stații. Am adus conceptul de portofel electronic, care se poate încărca cu bani, cât și cu abonamente.
Panouri electronice cu afișaj în timp real al autobuzului care sosește în stație. Toate autobuzele sunt dotate cu computer de bord, GPS, panou de informare a călătorilor”, detaliază Gabriela Vlad - director pentru tehnologia informației.
„De asemenea, avem sistemul de ticketing finanțat prin bani de la Uniunea Europeană, cu un plan de transport pe raza municipiului, cu benzi dedicate pentru autobuz, care urmează să fie în derulare pentru executare, astfel încât să stimulăm cetățenii să utilizeze autobuzul în raport cu mașina proprie. Și deplasarea dacă e mai fluidă, cetățenii utilizează acest mijloc de transport”, adaugă George Scripcaru.
Sergiu Voicu: Aveți un alt proiect interesant prin care încercați să fluidizați traficul, cu camere de supraveghere, cu timpi calculați pentru fluidizarea traficului. Când va fi realizat?
Gabriela Vlad - director tehnologia informației: Vom face inteligente toate trecerile de pietoni importante și toate intersecțiile, inclusiv cele giratorii. Știm că intersecțiile giratorii pot fi la un moment dat blocate și avem nevoie de descongestie de trafic. Și atunci, prin această semaforizare a trecerilor de pietoni se vor fluidiza giratoriile. Vom instala senzori care vor transmite centralizat, toate intersecțiile vor avea camere de supraveghere cu analiză video, toate vor analiza comportamente, vom putea să luăm decizii.
Bani de la UE pentru cea mai mare parcare din Brașov
Cea mai mare parcare din Brașov realizată cu fonduri nerambursabile este în Poiana Mică.
Sergiu Voicu: Cum a pornit ideea de a face aici cea mai mare parcare din Brașov?
Mihaela Gal - director executiv adj. pentru investiții: Ideea realizării acestei parcări a venit după terminarea extinderii domeniului schiabil în anul 2013, când ne-am confruntat cu blocarea drumului de acces în Poiana Brașov, din cauza insufiecienței locurilor de parcare din stațiune. Parcarea are 434 de locuri, are o suprafață desfășurată pe 4 nivele. Avem 16 locuri pentru persoane cu dizabilități, 6 locuri de autocare și 2 locuri pentru autobuze. Pe lângă această parcare s-a creat și linia de autobuz 60, care este foarte utilă. Costul tichetului de parcare de 2,5 lei pe oră acoperă transportul tuturor pasagerilor din mașină până la pârtie și până la telegondolă.
Sergiu Voicu: Nu este singura investiție în parcări. Unde ați mai reușit să faceți parcări cu finanțare europeană?
Mihaela Gal - director executiv adj. pentru investiții: Am reușit să facem parcarea de la Spitalul Militar Regina Maria, o parcare aflată în centrul orașului. Este singura parcare acoperită din Municipiul Brașov. A fost realizată pe vechiul amplasament al unei vechi parcări la sol ce avea cam 50 de locuri de parcare. Iar acum noi am făcut o parcare de 306 locuri cu 3 nivele subterane și 2 nivele supraterane. Aici noi am reușit să facem fluidizarea traficului din centrul orașului.
Sergiu Voicu: Vorbiți-mi despre sumele atrase pentru aceste proiecte.
Mihaela Gal: Valoarea acestei parcări din Poiană este de 25 de milioane de lei, parcarea Regina Maria - 23 de milioane de lei, cu precizarea că 80% din acești bani sunt fonduri nerambursabile.
Stații de încărcare pentru mașini electrice și parcări cu senzori
Sergiu Voicu: Sunt tot mai multe mașini electrice și la Brașov, iar voi ca autoritate ați încercat să îi ajutați pe șoferii care își cumpăra mașină electrică. Vedem un sistem de încărcare pentru mașini electrice, dar nu este singurul din oraș, iar pe bani europeni vreți să implementați mult mai multe.
Gabriela Vlad - director tehnologia informației: Se dorește să fie extins acest proiect. Este deja într-un stadiu foarte avansat. Este vorba de un proiect de 3 milioane de lei. Acela este un proiect cu 15 stații cu 2 puncte de încărcare sau 3. Proiectul are mai multe componente. Pe lângă aceste stații de încărcare și un iluminat adaptiv, care permite luminarea locului atunci când o mașină se apropie și parchează pentru a încărca, avem și supraveghere video si o analiză a parametrilor electrici.
Sergiu Voicu: O altă componentă importantă, în toată zona de centru vor fi implementați senzori de parcare în parcările publice.
Gabriela Vlad: Vom implementa panouri de informare, care vor transmite în timp real locurile libere, cu ajutorul celor aproape 1000 de senzori care vor fi implementați în centru și vor arată locurile libere sau vor direcționa spre parcarea ce are locuri libere, dacă respectiva parcare nu are. Acest proiect are o valoare de 6 milioane de euro.
Park & Ride cu 700 de locuri
În plus, municipalitatea a semnat prin Programul Operațional Regional și un contract de finanțare în valoare de 55 de milioane de lei pentru construcția unui Park & Ride cu 700 locuri, ce are ca scop încurajarea folosirii transportului public, dar și descongestionarea traficului.
Foarte mult s-a făcut în fluidizarea traficului pentru mașini, dar ducem carențe în ceea ce privește spații pietonale, piste de biciclete, o rețea de piste de biciclete care să acopere Brașovul și să ofere extindere și pe zona metropolitană”, spune Allen Coliban, primarul Brașovului.
Sergiu Voicu: Proiectul de piste de biciclete este unul foarte ambițios, cum arată el ?
Bianca Lorincz-Kraila - șef serviciu Programe de Dezvoltare: Planurile sunt ca până la final de 2023 să avem 35 de km de piste de biciclete care să unească punctele importante ale orașului, de la nord la sud, dar să nu rateze centrele universitare și centrele de business.
Investiții pentru agrement și business
Agrementul a fost și el un domeniu care s-a dezvoltat cu bani comunitari.
Mihaela Gal - director executiv adj. Investiții: Centrul de Agrement din Poiana Brașov a venit din nevoia de a diversifica oferta. Dacă domeniul schiabil îl avem iarna, avem nevoie de diversificarea activităților pentru vară. Acest centru are săli de conferință, are o zonă de bowling, o zonă de cățărare, are o zonă de cățărare pentru copii.
Sergiu Voicu: O investiție de cât?
Mihaela Gal: Este o investiție de 40 de milioane de lei. Cu mențiunea că, fiind un generator de profit, finanțarea a fost 50% din fonduri neramburasabile.
Iar la capitolul „business”, municipalitatea a creat un spațiu dedicat, cu același tip de sursă de finanțare nerambursabilă.
Mihaela Gal: Avem proiectul de afaceri CATIA, o nouă inițiativă ce încearcă să ajute mediul de afaceri din Brașov. Este structurată pe mai multe nivele, cu săli de conferințe, amfiteatru pentru diversele sesiuni și conferințe pentru diseminarea informațiilor, iar la etaj sunt birouri pentru firme, pentru cei care vor să pornească o afacere. Există și o zonă expozițională, care completează acest centru.
„Niciun proiect nu a fost scăpat. Întotdeauna față de plafonul pe care îl aveam la dispoziție noi am pregătit încă 2-3 proiecte mature care să fie oricând pregătite să poată să fie beneficiare ale finanțărilor care, datorită altor zone, altor situații sau altor entități care nu au implementat sau au avut probleme, noi să preluăm și România să nu piardă acești bani. Și am făcut acest lucru de fiecare dată”, precizează George Scripcaru. fostul primar.
Secrete de campion
„Avem un proiect în implementare pentru îmbunătățirea calității aerului, prin AFM. Brașovul a fost singurul oraș care a reușit să obțină finanțare prin programul respectiv și mai mult decât atât , nu numai că a reușit să obțină finanțare, dar a reușit să atragă întreaga alocare financiară pe țară pe programul respectiv”, spune Bianca Lorincz-Kraila - șef serviciu Programe de Dezvoltare.
George Scripcaru - fostul primar al Brașovului: Pentru regiunea centru, Brașovul este campion la absorbția fondurilor europene. Pe toate etapele de ciclicitate, de finanțări, am luat practic toți banii”.
Sergiu Voicu: Pentru Brașov era principala șansă de a se dezvolta rapid?
George Scripcaru: Altă șansă nu există. Atâtea sute de milioane Brașovul nu o să aibă niciodată și nu o să aibă această posibilitate. Pentru că fondurile din bugetul propriu sau al bugetului consolidat al statului au o altă destinație, cu linii obligatorii pe care trebuie să le respecți.
Este o șansă pe care noi am fructificat-o și care este soluția pentru perioada următoare în mod obligatoriu. Am dovedit la Bruxelles că suntem un oraș competitiv, serios, care își propune lucruri bune și care de fiecare dată a implementat. Noi nu am scăpat nici-un proiect, să îl începem și să nu se întâmple.
Sergiu Voicu: E greu să iei bani europeni?
Bianca Lorincz-Kraila - șef serviciu Programe de Dezvoltare: Este foarte greu să iei bani europeni. Noi știm că fără acești bani nu am fi putut niciodată să aducem Brașovul la nivelul la care am ajuns acum. Și nu vom putea să implementăm niciodată acele proiecte la care visăm fără a avea banii prin fonduri nerambursabile. De exemplu, pe mobilitate urbană s-au cheltuit din finanțare nerambursabilă undeva la 130 de milioane de euro, iar din bugetul local doar 7 milioane. Deci, noi tot ce facem pe mobilitate ne va costa 7 milioane de euro. Majoritatea investiților derulate în ultimii ani s-au derulat prin fonduri nerambursabile.
Mihaela Gal - director executiv adjunct Investiții: Pe proiectul de mobilitate aceste nerambursări sunt 98%, participarea municipalității este de 2%.
Pandemie tratată cu bani europeni
Pandemia de coronavirus și efectele ei au dus la o presiune mare pe sistemul sanitar din Brașov, iar autoritățile au decis să apeleze la banii europeni pentru extinderea secției ATI COVID din cadrul Spitalului Județean de Urgență, prin construirea și dotarea unui spital modular, o secție exterioară ATI, cu 28 paturi. Investiția - 12 milioane de lei. La care s-au adăugat alte 45 de milioane de lei pentru dotarea cu echipamente medicale și de protecție pentru gestionarea crizei COVID în alte cinci spitale.
„La Brașov s-au dezvoltat cartiere întregi. Brașovul a crescut și demografic. Suntem pe un drum bun. Important este ca acest lucru să se mențină și în perioada următoare. Dacă pierzi ritmul și nu ții linia, lucrurile devin apoi complicate, pentru că nu suntem singuri, sunt și alte orașe care doresc acest lucru. Noi suntem și într-o competiție internă în România, în țară, în interiorul zonei”, spune fostul primar, George Scripcaru.
Proiecte de viitor
Am văzut care sunt marile proiecte din municipiul Brașov și județul Brașov realizate cu bani europeni. Este momentul să vedem și care sunt planurile de viitor, ce se poate face în următorii ani. Vorbim despre acest lucru cu primarul ales al Brașovului, Allen Coliban.
Allen Coliban - primarul Brașovului: „Planurile sunt multe și sunt mari. Din punctul de vedere al brașovenilor, care sunt oameni mândri, noi avem acum rezolvate problemele de bază. Avem becuri, avem asfalt, avem acele nevoi de bază rezolvate. Este momentul bun să ne uităm la planurile de dezvoltare ale orașului pe următorii 10-20 ani. Și vorbim de mai multe directii. Vorbim despre educație. Brașovul ar trebui să își recâștige faima de oraș universitar, oraș al educației. Avem Prima Școală Românească, dar din perspectiva calității educației, am rămas în urma multor orașe mari. Nu este bine doar pentru tineri să le dăm o perspectivă, să rămână în Brașov pentru studii, dar este important și pentru economie, locuri de muncă bine plătite, oameni calificați.
Tren metropolitan vrem să avem și sunt convins că vom avea. Discuția despre reintroducerea tramvaiului pe acele rute foarte circulate și cu flux mare de călători, în conjuncție cu regândirea traseelor de transport.
Deși Brașovul e verde în jurul lui, nu avem suficiente parcuri, suficiente zone verzi în zona proximă a cetățenilor, avem nevoie de un program de parcuri, de grădinițe, creșe, școli. Toate acestea pot fi făcute pe bani europeni.
Ne gândim să facem un parc natural din toate pădurile din zona Brașovului care aparțin comunității. Este un subiect important și din punct de vedere turistic, și din punct de vedere ecologic”, a detaliat edilul.
La Brașov s-a pus mult accent pe proiectele de mobilitate, de transport, autobuze electrice. E bine ce s-a întâmplat acolo? Se putea face ceva diferit? l-am întrebat pe europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.
„Ce s-a făcut acolo - centura, aeroportul - sunt foarte binevenite, plus transportul în comun. Autoritățile locale s-au mișcat mult mai bine față de autoritățile naționale”, consideră europarlamentarul.
Companii private dezvoltate cu bani europeni
Nu doar autoritățile publice au găsit în banii europeni cea mai bună sursă de finanțare pentru dezvoltare. Cele mai multe proiecte private au fost realizate de antreprenorii care au luat bani pentru a face hoteluri și pensiuni. Sunt însă și afaceri mai nișate, care au pus Brașovul pe harta orașelor cu cele mai mari centre logistice.
La Ghimbav, lângă Brașov, am găsit cel mai mare depozit de frig pentru alimente din Transilvania, investiție privată românească, dar realizată cu fonduri europene.
Sergiu Voicu: Cum v-a venit ideea și mai ales cum de ați apelat la banii europeni pentru o astfel de investiție ?
Ovidiu Iliescu - antreprenor: Ideea a venit în urma faptului că eu am lucrat în domeniul alimentar, în comerț, logistică, în Statele Unite, o perioadă de aproximativ 7 ani. M-am întors acasă în 2005 și la întoarcere normal că trebuia să fac ceva. Am început cu un business mai mic, tot în domeniul alimentar. Apoi m-am uitat pentru oportunități de finanțare și a construi o platformă logistică. Am reușit pe exercițiul financiar trecut să finanțăm această investiție. Inițial am pornit cu ideea de a face cu bani proprii, aveam ceva capital acumulat. Dar realizând că nu ajung banii și sesizând oportunitățile de finanțare, normal că am recurs la ideea asta de a finanța cu fonduri europene.
Sergiu Voicu: Ce ați reușit să faceți și în ce sumă?
Ovidiu Iliescu: Am făcut o platformă logistică pentru alimente, în care prestăm servicii integrate logistice. Nu doar că închiriem spații de depozitare, noi facem servicii de depozitare, de manipulare, servicii cu valoare adăugată de etichetare, ambalare, în ideea de a ușura accesul pe piață al agenților economici.
Sergiu Voicu: Suma total accesată a fost de 43,5 milioane de lei, la nivelul anului 2008, aproximativ 10 milioane de euro cu TVA. Cum arată în cifre ceea ce vedem aici în spate? Suprafața totală, cât se poate depozita, eticheta și ambala?
Ovidiu Iliescu: Avem undeva la 7500 mp structură construită, putem depozita până la 5 mii de europaleți, aproximativ 1.100 de mp de birouri, putem ambala 200 de tone pe lună. Putem descărca undeva la 70 de camioane pe zi. Noi lucrăm doar cu producătorii locali. Pe orizontală, acest proiect a creat 150 de noi locuri de muncă.
Sergiu Voicu: E ,greu să iei banii comunitari și să îi implementezi la tine acasă?
Ovidiu Iliescu: Foarte important este să știi ce vrei. Dacă te duci la consultant să îți spună el cum să iei banii, pot spune că 99% acel proiect este sortit eșecului.
Sergiu Voicu: Ați avut elemente de cumpănă în proiect?
Ovidiu Iliescu: Cumpenele apar și pentru că nu este corelată legislația din România cu legislația europeană sau reglementările Uniunii Europene.
De exemplu dacă noi avem un organism in România care este ISCIR si suntem obligați ca orice instalație de ridicat să aibă autorizație ISCIR, și în urma implementării proiectului primești o corecție financiară, tocmai pentru că ai făcut ce este obligatoriu în România, mi se pare injust și incorect. A fost o cumpănă a noastră în urma căreia am primit o corecție financiară.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
