Croaţia va avea 12 reprezentanţi în Parlamentul European. Potrivit sondajelor, coaliţia de centru-stânga aflată la putere ar urma să obţină şase mandate, iar celelalte şase ar urma să fie împărţite între două formaţiuni de opoziţie. Pentru autorităţile de la Zagreb, scrutinul reprezintă un moment istoric.
Însă oamenii de rând, preocupaţi de criza economică ce afectează ţara de patru ani, şi-au pierdut entuziasmul. Lipsa unor dezbateri care să explice rolul europarlamentarilor a fost exploatată de cei care dezaprobă intrarea ţării în blocul comunitar.
Potrivit sondajelor, un croat din doi susţine aderarea la UE.
„Nu susţin aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, deoarece aceasta este o nouă modalitate de a coloniza o ţară fără a fi nevoie de război”, consideră Darko Stefanec, un locuitor din Zagreb.
„Cred că ţara noastră trebuie să intre în UE, pentru simplul motiv că este prea mică pentru a face faţă provocărilor economice şi sociale”, este de părere Zrinka Marovic, o locuitoare din Zagreb.
Cu un Produs Intern Brut pe cap de locuitor la numai 60% din media europeană, Croaţia va fi una din cele mai sărace ţări din Uniune. Guvernul îşi pune toate speranţele în ajutorul financiar de la Bruxelles.
„Sectorul privat şi cel public se confruntă cu probeme majore. Companiile nu sunt suficient de competitive, nu fac destule investiţii, iar intrarea în UE le va afecta, în special pe cele din domeniul manufacturii”, declară Damir Novotny, analist financiar.
La 1 iulie, fosta republică iugoslavă va deveni cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene. Până atunci, alegătorii vor fi chemaţi din nou la urne, pe 19 mai, când vor fi alegeri locale. Scrutinul este considerat un test pentru guvernul de centru stânga, aflat în pierdere de popularitate din cauza recesiunii în care se zbate ţara.