Două dintre insulele în care sunt centre de primire, Chios şi Santos, au cerut deja ajutorul Atenei, pe motiv că taberele au devenit neîncăpătoare, iar prezenţa imigranţilor afectează turismul local.
Îngrijorarea grecilor este legată de acordul cu Turcia, privind soarta refugiaţilor. Ankara ameninţă să rupă acordul cu Uniunea Europeană prin care s-a angajat să oprească valul migrator, dacă oficialii UE nu iau până în octombrie o decizie privind liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci.
După puciul ratat din Turcia, acordul dintre Ankara şi Bruxelles pe tema refugiaţilor pare să se destrame. Insulele greceşti unde refugiaţii sunt înregistraţi pentru a fi apoi trimişi în Turcia se aglomerează rapid. Surse guvernamentale au declarat pentru AFP că numărul refugiaţilor sosiţi în insulele greceşti înregistrează un salt, iar în Turcia nu au fost trimişi decât 468 de oameni din luna martie, de când acordul a intrat în vigoare. Aşa se face că numărul refugiaţilor din cele cinci insule greceşti unde se fac înregistrările legale a crescut la 10.200 de oameni, depăşind practic capacitatea taberelor cu 20%.
La trei zile de la tentativa de lovitură de stat din Turcia, Ankara şi-a chemat înapoi observatorii din insulele greceşti şi până acum nu i-a înlocuit. Ameninţările că va rupe acordul pe tema refugiaţilor s-au înmulţit, mai ales că Turcia nu a primit o dată clară la care cetăţenii săi vor intra în UE fără viză.