Creditorii internaţionali întrerup finanţarea Republicii Moldova

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a condiţionat, în urmă cu aproximativ o lună, reluarea creditării Republicii Moldova prin lichidarea celor trei bănci ("Banca de Economii", "Banca Socială" şi "Unibank") implicate în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al ţării.

Consiliul alianţei minoritare de guvernare de la Chişinău (PLDM-PDM) s-a întrunit într-o şedinţă şi a decis exact contrariul – să iniţieze procedura de naţionalizare a "Băncii de Economii".

Premierul Chiril Gaburici a încercat să se opună, dar peste câteva zile şi-a anunţat demisia, iar în consecinţă FMI a suspendat negocierile cu Republica Moldova, scrie Mediafax.

Directorul Băncii Mondiale (BM) pentru Moldova, Alex Kremer, a anunţat marţi blocarea relaţiilor cu Chişinăul, ceea ce înseamnă că Republica Moldova nu va primi suportul bugetar de 45 de milioane de dolari planificat pentru 2015. Alex Kremer a spus că relaţia BM cu Republica Moldova va rămâne îngheţată „până când autorităţile moldovene vor întreprinde acţiuni decisive” pentru soluţionarea problemelor din sectorul bancar.

Citiți și Raport exploziv, publicat la Chișinău. Oameni de afaceri și politicieni, implicați în „Furtul secolului”

„Noi recomandăm autorităţilor ca cele trei bănci aflate în prezent sub administrare specială - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank - să fie lichidate. Orice încercare de a naţionaliza şi recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea şi un risc ca banii contribuabililor să fie utilizaţi pentru a acoperi pierderile ascunse şi pierderile potenţiale pe viitor. Nu este exclus că o parte din datoriile restante ale Băncii de Economii sunt către persoane implicate în această fraudă. Dacă acest lucru ar fi adevărat, revitalizarea Băncii de Economii le-ar permite să extragă şi mai mulţi bani din contul contribuabililor”, a atenţionat Alex Kremer.

„Ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în bugetul Moldovei banii acţionarilor săi prin uşa din faţă, în timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin uşa din dos, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar”, a comentat Kremer.

Mai mult, potrivit lui, bugetul Republicii Moldova nu este pregătit să beneficieze de suport bugetar din partea Băncii Mondiale.

„Banca Mondială poate oferi sprijin unei ţări doar atunci când bugetul naţional al ţării respective este sustenabil şi reflectă deciziile în materie de politici. Guvernul de la Chişinău va trebui să emită obligaţiuni de stat pentru a proteja deponenţii (băncilor în derivă – n.n.) de frauda din sectorul bancar, iar bugetul ţării pentru 2015 nu include în prezent costul dobânzii aferente acestor obligaţiuni”, a spus Kremer.

Citiți și Cetățenii din UE nu mai au nevoie de pașaport pentru a intra în Republica Moldova

Tot marţi, la ultima şedinţă a Guvernului condus de Chiril Gaburici, miniştrii din partea Partidului Democrat au blocat pachetul de legi privind reorganizarea Comisiei Naţionale de Integritate menit să asigure independenţa CNI, prin excluderea controlului politic – una din condiţiile prevăzute în Acordul de finanţare de către Uniunea Europeană a reformei justiţiei în Republica Moldova. Proiectele vizau modificarea modalităţii de declarare a averii de către persoanele cu funcţii de răspundere şi restructurarea CNI.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a reacţionat imediat. El a spus că Uniunea Europeană este dezamăgită de faptul că pachetul de legi privind reforma Comisiei Naţionale de Integritate nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi aprobat de Guvern.

„Sunt foarte dezamăgit. Reforma Comisiei Naţionale de Integritate este o prioritate fundamentală pentru Uniunea Europeană şi pentru asistenţa noastră. Este important ca această lege să ajungă cât mai curând în Parlament”, a menţionat Tapiola.

În aceste condiţii, fostul ministru moldovean al Finanţelor Veaceslav Negruţa a explicat că autorităţile moldovene au la dispoziţie cel mult 6 - 8 săptămâni pentru a evita un colaps. Riscul ca Guvernul să nu-şi mai poată onora plăţile interne este major. Potrivit lui Negruţa, autorităţile ar trebui să întocmească urgent un plan anti-criză, să relanseze invitaţia la negocieri pentru FMI, să rectifice Bugetul de stat pentru 2015 şi să amâne activarea garanţiei eliberate de Guvern (faţă de Banca Naţională) pentru salvarea celor trei bănci.

„Timp este foarte puţin. Sunt 6 - 8 săptămâni cel mult pentru a evita, prin acţiuni coordonate şi energice, un colaps definitiv în ceea ce priveşte plăţile interne. Deputaţii nu trebuie să plece în vacanţă până nu rectifică bugetul”, susţine Veaceslav Negruţa.