Video Comuna din Giurgiu care arată mai bine decât municipiul reședință de județ
Giurgiu este un oraş-port, o regiune cu o istorie bogată şi cu un viitor care poate fi mult mai bun cu ajutorul fondurilor europene. Dar lucrurile nu sunt atât de simple, oraşul şi judeţul au nevoie de mai mulţi bani decât s-au atras până acum. Însă există giurgiuveni care nu dau înapoi la greu şi sunt hotărâţi să facă aici o bucată de Europă în care mi-e bine, ţi-e bine. Comuna Prundu este unul dintre puţinele locuri din zonă unde în discuţiile despre proiecte finanţate cu fonduri UE se folosesc verbe la trecut. Pentru că la Prundu s-a făcut! Se vede cu ochiul liber cum s-a transformat o localitate, care, aşa cum ne-a povestit primarul responsabil de toate schimbările, era ca oricare alta din sudul ţării, un sud cunoscut a fi mai sărac decât alte regiuni.
Reporter: Suntem într-o comună din judeţul Giurgiu, care arată mai bine decât oraşul Giurgiu. Cum aţi reuşit să faceţi lucrul acesta, dle primar?
Cătălin Corbea, primar comuna Prundu: Comuna Prundu a fost schimbată în ultimii 13 ani, în proporţie de 90%, cu accesări şi proiecte europene. Majoritatea investiţiilor din localitatea noastră au fost făcute din proiecte europene, avem până în acest moment 17 proiecte implementate şi încă 3 proiecte care sunt în derulare.
Reporter: Daţi-mi câteva exemple de astfel de proiecte, ce-aţi schimbat cu bani europeni?
Cătălin Corbea: Cel mai important proiect pe care eu îl consider realizat este că în Prundu avem un sistem de alimentare dintr-un foraj la 340 de metri, avem apă plată la robinet, de 10 ani, avem un sistem de canalizare în vid, care funcţionează impecabil şi când spun important mă refer şi la volumul investiţiei, pentru că a fost o investiţie destul de mare, după care, restul proiectelor, proiecte de infrastructură, de asfaltare, rigolă carosabilă, proiecte de modernizare a şcolilor, un proiect prin care am construit un dispensar, un proiect foarte mare prin care am făcut iluminat stradal cu led, avem şi proiecte de infrastructură pe parte de desecare, pe care le-a accesat Primăria, un proiect prin care am reuşit şi am dotat cu mobilier urban aproape pe toate străzile, în dreptul fiecărei gospodării avem mobilier urban cumpărat prin proiecte europene şi cam astea sunt majoritatea proiectelor.
Prundu, excepţia care confirmă regula
Scuzele sunt mereu la îndemâna celor care nu vor sau nu ştiu să facă un lucru. Administraţiile locale au acces la finanţările europene, dar asta nu înseamnă că banii vin, dacă nu lucrezi pentru ei. Nu spune nimeni că este simplu, dar toată lumea spune că nu este imposibil.
Reporter: Nu vreau să criticăm în mod deosebit pe cineva, dar spuneţi-mi cum de aţi reuşit într-o comună să atrageţi atâţia bani şi să faceţi atâtea schimbări şi de pildă în municipiul reşedinţă de judeţ nu prea s-a putut?
Cătălin Corbea: Proiectele europene, deşi nu vă aşteptaţi să spun lucrul ăsta, sunt foarte greu de făcut. Încă este foarte multă birocraţie şi lucrul ăsta trebuie să-l spunem cu subiect şi predicat şi sunt proiecte care se implementează foarte greu. De la momentul când gândeşti un proiect, depunerea cererii de finanţare, până reuşeşti să închizi un proiect, să ştiţi că e o perioadă de minimum 4 ani. E o chestiune destul de greoaie, sistemul de achiziţie este cel care, după părerea mea, îngreunează cel mai mult derularea proiectelor. Dar ca să vă spun cum am reuşit să facem. În primul rând, trebuie determinare. Eu, la propriu, a doua zi după ce am ajuns primar în 2008, chiar m-am apucat de proiecte europene, am început să dau telefoane, să mă întâlnesc cu proiectanţi, cu consultanţi, e o chestiune destul de laborioasă şi cu cât e o plajă de abordare mai largă a proiectelor, cu atât lucrezi cu mai mulţi oameni.
Schimbări mari cu paşi mici
Filosofia primarului din comuna Prundu are nişte principii sănătoase. A ales să facă schimbările mici înainte de orice, pentru că îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţeanului ar trebui să fie prioritatea oricărui lucrător în administraţia publică. A folosit puterea exemplului şi vorba bună. Mai mult de atât, refuză să dea vreo amendă prundenilor. Preferă să discute cu ei, să afle ce îi nemulţumeşte, ce le mai trebuie şi oamenii cooperează.
Reporter: Emisiunea pentru care filmăm se numeşte „Europa. Mi-e bine, ţi-e bine”. Cum s-a schimbat practic, cu ajutorul tuturor acestor investiţii făcute cu bani europeni, viaţa comunităţii din Prundu?
Cătălin Corbea: Prundu, imaginaţi-vă, că acum 13 ani era o localitate ca oricare localitate din sudul României.
Reporter: O localitate săracă, presupun.
Cătălin Corbea: O localitate obişnuită, o stradă jumate, pe toate străzile erau grămezi de nisip, de lemne, utilaje agricole împrăştiate, grămezi de gunoi şi aşa mai departe. Din momentul în care am început să modernizăm străzile din centrul localităţii, oamenii au înţeles că toate lucrurile care se întâmplă se întâmplă pentru ei, au apreciat lucrul acesta şi dacă o să mergeţi pe străzile din Prundu n-o să vedeţi nimic aruncat anapoda, o să vedeţi curăţenie în faţa proprietăţilor şi să ştiţi că lucrul acesta am reuşit şi l-am făcut fără să dau nicio amendă.
Reporter: Şi cum aţi reuşit, că poate le daţi idei şi altora?
Cătălin Corbea Făcând toate lucrurile astea pentru oameni.
O comună nouă cu 10 milioane de euro
Reporter: Ne-aţi adus la staţia de apă de unde spuneaţi că se poate bea apă plată la robinet, la dvs în comună. Ce vedem aici şi cam cât a costat în mare investiţia?
Cătălin Corbea: Aici este staţia unde avem două foraje, bazinele de stocaj, staţia de potabilizare şi bineînţeles şi staţia de punere sub presiune. Este o investiţie care a fost integrată într-un proiect foarte mare, pe asociaţia dezvoltare intercomunitară, valoarea investiţiei propriu-zise nu pot să o detaliez, dar proiectul a fost unul mare, de 5 milioane de euro, prin care am reuşit să asfaltăm şi câteva străzi, am cumpărat pentru trei localităţi şapte maşini de gunoi, pentru că la Prundu avem un sistem de salubritate propriu, am cumpărat 5.000 de pubele pe care le-am dat oamenilor gratis în gospodărie, o pubelă mare şi una mică pentru gestionarea deşeurilor.
Reporter: Deci se face şi reciclare?
Cătălin Corbea: Da, da. Facem colectare selectivă. Şi tot în cadrul acestui proiect am avut şi o componentă culturală prin care am refăcut un cămin cultural.
Reporter: Suntem la dispensarul pe care l-aţi făcut tot cu bani europeni. Exista clădirea, cum s-a transformat totul?
Cătălin Corbea: Era o construcţie foarte veche, de 100 şi de ani, pe care am renovat-o complet, n-au mai rămas decât câteva ziduri, inclusiv fundaţia, am făcut şi-o extindere, era o construcţie care era reprezentativă arhitectural, în sensul în care era o construcţie în stil românesc şi dacă vă uitaţi am şi păstrat arcadele şi cărămida, care este materialul reprezentativ pentru zona noastră. Este un dispensar unde avem trei cabinete medicale, avem şi serviciu de permanenţă la Prundu, cu ocazia dezvoltării şi modernizării dispensarului. Proiectul a fost inclusiv cu dotarea cabinetelor medicale. E o activitate care s-a îmbunătăţit foarte mult la momentul în care am pus la dispoziţia medicilor de familie această locaţie, faptul că am reuşit prin modernizările astea, prin proiecte europene, să şi punem la dispoziţia medicilor un spaţiu corect, care are şi utilităţile corespunzătoare şi este pus la dispoziţie cu titlu gratuit, de primărie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
