Colecția Todoreszku, comoara inestimabilă donată Ungariei de un avocat român
Levente Nagy, profesor docent, catedra de filologia română, universitate din Budapesta: El a adunat în primul rând tipărituri vechi, asta înseamnă tipărituri apărute înaintea anului 1711. Aici erau tipărituri maghiare, latine, germane, în total a adunat o mie două sute şi ceva de tipărituri apărute înaintea anului 1711. A mai adunat tipărituri din secolul al 18-lea, tot vreo mie, deci în total cam 2.200 de cărţi erau adunate. O parte aparte este colecția cu cărţi româneşti.
Sunt 225 de cărţi româneşti vechi, astea înseamnă cărţi apărute înaintea anuluui 1830, deci cărţi destul de valoroase. Prima tipăritură importantă din această colecţie a lui Todoreszku este aşa-numitul Fragment Todoreszku, aşa este numit de filologi, şi această tipăritură a fost obţinută de fapt dintr-o copertă a cărţii pe care a cumpărat-o de la anticariatul Kun, în 1911. Şi la această tipăritură, în coperta cărţii, bineînţeles era mult mai voluminoasă, el a scos alte șase tipărituri, printre care și una românească. Care este de fapt prima tipăritură românească făcută cu litere maghiare şi ortografia maghiară. Este vorba despre o carte de cântece apărută probabil între 1560 şi 1590 şi este de fapt o raritate, un unicum, ceea ce s-a păstrat. Conţine cântece calvineşti, deci cântece calvineşti maghiare traduse, protestante, traduse în limba română.
Balazs Barabas, corespondent Digi24 în Ungaria: Aş citi un fragment din această carte - La Esaias prorocul tuturora au scris la sfat che domnului va odihni care mor în credinţa lui. Cam aşa ceva.
Levente Nagy: Au mai fost tipărituri de acest gen dar asta este prima tipăritură cu litere latine din istoria literaturii româneşti.
Balazs Barabas: Există cărţi din colecţia Todoreszku, cărţi care nu au fost înregistrate în România sau care nu sunt foarte cunoscute?
Levente Nagy: Da, aici sunt de exemplu două cărţi care nu sunt cunoscute de către bibliografiile româneşti, deci nici de bibliografia românească veche, nici de către cercetătorii de mai târziu. Aici este o carte din secolul al 18-lea, precis nu ştim când a apărut, pentru că lipseşte coperta, dar este o traducere a cărţii „Teatron Politicon”, aici se poate vedea numai „Politicon” în literă chirilică, o carte care a fost tradusă din limba latină în limba neogreacă, de către princepele fanariot Nicolae Mavrocordat.
Sau o altă carte care la fel nu este înregistrată de către bibliografiile româneşti este acest „Mineu”. „Mineu” este cartea în care se găsesc predicile pentru fiecare sfânt. Interesant este că a fost editat în 1805 la Buda, deci la tipografia crăiască din Buda, are un frontispiciu frumos, nici această carte nu este trecută în bibliografiile româneşti.
Aici este un Apostol, deci lucrurile apostolesc.
Balazs Barabas: Faptele Apostolilor, nu?
Levente Nagy: Faptele Apostolilor, da. Aici se vede stema Ţării Româneşti, este stema din vremea lui Constantin Brâncoveanu, deci sunt gravuri destul de frumoase şi aici se vede că a fost tipărit în 1683. Aici sunt însemnări chirilice. Aceste cărţi le procura Todoreszku prin agenţii săi care mergeau la parohiile din diferite sate, şi le adunau, le cumpărau aceste cărţi.
Balazs Barabas: Înțeleg că Todoreszku, împreună cu Akantisz, nu doar a cumpărat foarte multe cărţi, ci le-a şi restaurat.
Levente Nagy: De fapt şi această tipăritură care a fost dezlegată din coperta unei cărţi este restaurată. Aici se vede, dacă ne uităm bine, pagina originală, cum este ruptă şi cum a fost completată şi restaurată. Exact acelaşi lucru făcea şi cu coperţile cărţilor, deci făcea legături noi, şi bineînţeles că nu numai făcea legături noi ci şi estetice, deci sunt foarte frumos ornamentate. Asta făcea împreună cu acest prieten al lui, Akantisz, Viktor Akantisz, care a făcut şi primul inventar al bibliotecii când a fost donat bibliotecii... muzeului naţional de atunci.
Sunt foarte multe cărţi, mai ales tipărituri maghiare vechi care au ajuns datorită lui Todoreszku în colecţia bibliotecii şi aşa ştiu că sunt cam 20-25 de cărţi unicum, pe care numai din Todoreszku le cunoaştem. Deci dacă nu ar fi fost Todoreszku şi colecţia lui, atunci astăzi nu am cunoaşte aceste cărţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
