Birourile guvernamentale din UE pot interzice angajaţilor să poarte simboluri religioase, cum ar fi vălul islamic, în interesul neutralităţii, a decis instanţa supremă a UE, care a subliniat că astfel de restricţii trebuie să fie aplicate în mod egal tuturor angajaţilor şi să se încadreze în contextul juridic al fiecărui stat membru, relatează The Guardian.
Decizia, publicată marţi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), precizează că astfel de interdicţii sunt permise pentru a impune un „mediu administrativ complet neutru”.
Cu toate acestea, instanţa a precizat că interdicţiile privind îmbrăcămintea sau simbolurile legate de convingeri filozofice sau religioase trebuie aplicate în mod egal. „O astfel de regulă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general şi nediscriminatoriu întregului personal al administraţiei respective şi este limitată la ceea ce este strict necesar”, arată CJUE.
„Pentru a institui un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice purtarea vizibilă, la locul de muncă, a oricărui semn care arată convingeri filozofice sau religioase. O asemenea normă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general şi nediferenţiat întregului personal al acestei administraţii şi se limitează la strictul necesar”, se arată în decizia CJUE.
Petrecerile de Crăciun sau bijuteriile în formă de cruce pot fi interzise
Instanţa a fost chemată să se pronunţe după ce unei angajate musulmane din municipalitatea Ans, din estul Belgiei, i s-a spus că nu poate purta un văl la serviciu. Documentele instanţei menţionează că locul de muncă al acesteia implica puţine contacte cu publicul. La scurt timp după aceea, municipalitatea şi-a modificat condiţiile de angajare pentru cerând ca toţi angajaţii să respecte o neutralitate strictă. Angajata a depus o plângere la o instanţă locală, descriind interdicţia ca fiind discriminatorie şi exprimându-şi îngrijorarea că i-a fost încălcat dreptul la libertatea de religie.
Instanţa a observat că, deşi semnele evidente de convingere religioasă erau interzise, mai multe fotografii prezentate de reclamantă arătau clar că „semnele discrete de convingere erau tolerate”. Aceste simboluri includeau, de pildă, purtarea de cercei cu o cruce sau organizarea de petreceri de Crăciun, a declarat avocatul reclamantei pentru The Guardian, citată de News.ro.
Femeia s-a adresat UE, cerând Curţii de Justiţie să evalueze dacă regula neutralităţii nu este cumva discriminatorie, precizează The Guardian, .
Prin urmare, într-o decizie valabilă pentru birourile din sectorul public din întreaga Uniunea Europeană, instanţa cu sediul în Luxemburg a declarat că o politică de neutralitate strictă „poate fi considerată ca fiind justificată în mod obiectiv de un scop legitim”. Cu toate acestea, Curtea a menţionat că, de asemenea, este valabil şi reversul: administraţiile publice pot permite angajaţilor să poarte semne vizibile ale credinţei lor, fie că este vorba despre religie sau filozofie, într-un mod general şi nediscriminatoriu.
Instanţele naţionale au o „marjă de apreciere”, a adăugat CJUE, permiţându-le să decidă cel mai bine cum să echilibreze drepturile individului şi neutralitatea serviciului public. „Cu toate acestea, acest obiectiv trebuie să fie urmărit în mod coerent şi sistematic, iar măsurile adoptate pentru a-l atinge trebuie să se limiteze la ceea ce este strict necesar”, a precizat instanţa europeană.
Sibylle Gioe, avocata care o reprezintă pe angajata din Belgia, a subliniat ambiguitatea hotărârii instanţei. „"Dreptul Uniunii Europene nu optează pentru o soluţie în detrimentul alteia”, a spus ea.
Decizia CJUE stârneşte îngrijorare
Vestea deciziei luate de CJUE a stârnit îngrijorare în unele părţi. Femyso, o reţea paneuropeană care reprezintă peste 30 de organizaţii musulmane de tineri şi studenţi, a descris hotărârea ca fiind o potenţială încălcare a libertăţii de religie şi de exprimare. „Interdicţiile privind simbolurile religioase vizează invariabil vălul”, a declarat organizaţia, citând un document din 2022 al Open Society Foundations care susţine că aceste interdicţii se bazează pe discursuri islamofobe care prezintă îmbrăcămintea islamică drept incompatibilă cu neutralitatea. Hotărârea ar putea exacerba marginalizarea femeilor musulmane într-un moment în care islamofobia este în creştere, a spus organizaţia, adăugând: „Femeile musulmane se confruntă deja cu o discriminare intersecţională din mai multe motive, iar o astfel de hotărâre riscă să legitimeze eliminarea lor din viaţa publică”, avertizează Open Society. Organizaţia a făcut apel la „incluziune la locul de muncă, unde persoanele de toate credinţele pot participa pe deplin fără teama de discriminare, inclusiv tinerii musulmani”.
Decizia de marţi a fost însă un ecou al mai multor hotărâri emise anterior de aceeaşi instanţă. În 2021, aceasta a hotărât că angajatorii din sectorul privat pot limita exprimarea convingerilor religioase, politice sau filozofice atunci când există o „necesitate reală” de a „prezenta o imagine neutră faţă de clienţi sau de a preveni disputele sociale”. Un an mai târziu, a afirmat că astfel de interdicţii nu constituie „discriminare directă”, atât timp cât sunt aplicate în mod egal tuturor angajaţilor.
Printre cei care au criticat decizia din 2021 s-a numărat Human Rights Watch. „Femeile musulmane nu ar trebui să fie nevoite să aleagă între credinţa lor şi locul de muncă”, a declarat atunci Hillary Margolis, de la această organizaţie, într-un comunicat. Astfel de restricţii, a spus ea, se concentrează adesea asupra femeilor musulmane care poartă văl sau batic şi se bazează pe o logică eronată: „Că obiecţiile unui client faţă de angajaţii care poartă ţinute religioase pot în mod legitim să prevaleze asupra drepturilor angajaţilor”.
Editor : Liviu Cojan
