Cancelarul austric Sebastian Kurz - catalogat de un diplomat american drept un "rock star", curtat de criticii cancelarului german Angela Merkel - aflat la putere de abia şase luni, nu spera mai mult, în momentul în care ţara sa preia preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE), scrie news.ro, care citează AFP.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Înăsprirea perceptibilă a tonului guvernelor europene pe tema solicitanţilor de azil - o problemă care sfâşie UE - reprezintă o adevărată mană pentru acest foarte tânăr lider conservator (31 de ani) aliat cu extrema dreaptă (FPÖ) din decembrie.
Austria îşi începe duminică semestrul la preşedinţia europeană cu acest subiect pe fundal, pe care Sebastian Kurz îl joacă pe degete şi pe care a anunţat că îl transformă în prioritatea mandatului său la şefia Celor 28.
Cancelarul se laudă că este unul dintre principalii artizani ai închiderii ”rutei prin Blacani”, în 2016, pe când era ministru de Externe. El şi-a construit ascensiunea şi şi-a cimentat alianţa cu FPÖ în baza promisiunii unei politici a migraţiei fără concesii.
Kurz creează disensiuni, însă este ”în ton cu vremea”, declară pentru AFP Patrick Moreau, un cercetător la Centrul Naţional francez de Cercetare Ştiinţifică (CNRS) şi un specialist în Austria.
”Criticile sale cu privire la alegerea Angelei Merkel de a deschide temporar frontierele în 2015 sunt împărtăşite tot mai larg”, la fel ca ”eurofilia (sa) critică”.
Kurz îşi subliniază ataşamentul faţă de UE, cu condiţia ca ea să acorde mai multă suveranitate statelor - o viziune conformă celei a FPÖ şi extremelor drepte europene, care-şi păstrează planurile cu privire la ieşirea din Uniune.
”Ca manager al unei crize a refugiaţilor, ca purtător al speranţelor dreptei sau ca fin tactician, preşedinţia austriacă a UE îi oferă cancelarului posibilitatea de a se afirma”, subliniază ziarul austriac de centru Kurier.
MARKETING POLITIC
Atmosfera este - pentru Austria şi cei 8,7 milioane de locuitori ai săi - la antipozii celei care prevala în 2000, atunci când dreapta conservatoare ÖVP s-a aliat, pentru prima oară, cu extrema dreaptă a lui Jörg Haider.
Coaliţia a fost ţinta unei condamnări internaţionale, iar UE a menţinut timp de mai multe luni sancţiuni impuse Vienei.
După 18 ani, într-un context în care dreptele identitare au vânt în pupă, ”Kurz este o figură recunoscută pe scena internaţională, iar austriecii sunt mândri de asta”, analizează Patrick Moreau.
Noul ambasador american la Berlin l-a catalogat pe cancelar drept "rock star", în timp ce frondorii din partidul bavarez CSU, care ăi cer Angelei Merkel o politică a azilului mai puţin generoasă, îşi afişează ”comunitatea de spirit” cu Viena.
Popularitatea Guvernului austriac nu se dezminte nici ea în sondajele naţionale.
”Forţa guvernului este să prezinte o imagine armonioasă, cu preşul unui intens marketing politic”, pe reţele de socializare, analizează politologul Thomas Hofer.
Certurile politice etalate la lumina zilei au învins, în legislativele din octombrie, marea coaliţie între social-democraţi şi conservatori, aflaţi la putere timp de aproape 11 ani. ”Dacă există conflicte între ÖVP şi FPÖ, consemnul este să nu fie dezvăluite”, adaugă Hofer.
”MAESTRU AL DIVERSIUNII”
Atunci când partidul de extremă dreapta al vicecancelarului Christian Strache s-a confruntat, încă din primele săptămâni ale noului Executiv, cu o serie de dezvăluiri stânjenitoare despre cultura neonazistă înrădăcinată în cercurile apropiate FPÖ, nicio adiere de indignare nu a suflat de la Cancelarie.
Profilul neted al lui Sebastian Kurz, ponderarea sa în orice circumstanţe, alimentează un proces al ”oportunismului” în detrimentul valorilor.
Ca atunci când s-a dus la Budapesta, la o zi după adoptarea de către Parlamentul ungar al unei legi foarte controversate care sancţionează ajutorul acordat migranţilor de către ONG-uri.
În faţa liderului suveranist şi populist Viktor Orban, el nu avea să spună nimic, preferând să-şi afişeze ambiţia de ”constructori de poduri” cu ţări din Europa Centrală.
"Kurz este un maestru al diversiunii”, denunţă săptămânalul austriac liberal de stânga Falter, dând exemplul unei conferinţe de presă convocate în ultimul moment, cu scopul de a anunţa închiderea moscheilor, în timp ce ministrul de Interne FPÖ Herbert Kickl se afla în centrul unei furtuni politice.
Kickl era acuzat că şi-a luat anumite libertăţi faţă de legalitate, pentru a-şi impune controlul asupra unui serviciu de informaţii strategic, Biroul pentru protecţia Constituţiei şi de luptă împotriva terorismului (BVT).
