Cine contribuie cel mai mult la bugetul UE

Gaz pentru Europa: de la dependența de Rusia la cea de SUA. Dilema energetică a UE

Un locotent-colonel în rezervă, implicat în dosarul violențelor de la BEC din martie

Medici rezidenți lăsați fără sporuri în plină criză de personal: peste 200 vor să dea în judecată Spitalul Marie Curie

De ce ne simțim epuizați de sărbători și cum putem scăpa de oboseală. Sfaturile unui specialist în neuroștiințe

Exercițiu militar în Drumul Taberei: Armata Română s-a antrenat pentru lupta urbană, după modelul din Ucraina

Fără o reformă fiscală, economia României riscă să ajungă în categoria „junk”. Dăianu: „Reducerea cheltuielilor nu e de ajuns”

Recalcularea pensiilor se apropie de final, cu o întârziere de 8 luni. Statul va plăti retroactiv sumele în plus, începând din luna mai

Inaugurare cu întârziere marca CFR Călători. Cum arată primul tren modernizat cu bani din PNRR

Anchetă după moartea suspectă a unui prieten al lui „Maru”, dealerul lui Vlad Pascu, după un live pe rețelele de socializare

Bugetul Uniunii Europene este format din contribuţiile statelor membre, din taxele vamale impuse ţărilor din afara blocului comunitar şi un procent din taxa pe valoarea adăugată percepută de fiecare ţară. La capitolul contribuţii, Germania este lider.

În 2014, nemţii au dat 25,8 miliarde de euro şi au colectat 4,5 miliarde prin taxe agricole şi vamale în numele UE, din care pot reţine doar un sfert, ca taxă administrativă. Au primit, în schimb, 11,5 miliarde de euro prin alocările programelor de finanţare, din care mai mult de jumătate pentru agricultură.

Clasamentul este completat de Franţa, Italia şi Marea Britanie, care au contribuit cu până la 19,6 miliarde de euro. Şi ele au primit prin programele de finanţare mai puţin decât au dat, însă au parte de alte avantaje. Cel mai important: accesul la pieţele de desfacere, unde companiile lor îşi pot vinde cu uşurinţă marfa.

Dan Cărbunaru, jurnalist caleaeuropeană.ro: „Cu cât se dezvoltă nivelul de trai din aceste ţări, şi cetăţenii acelor zone pot să absoarbă mai mult din ceea ce produc sau oferă ca servicii ţările dezvoltate. Să nu uităm de costurile finanţării. Una este să obţii un credit cu 0,5-1% dobândă în Austria, Germania sau în Belgia, fie că eşti fermier sau microîntreprindere, şi alta e să vii într-o piaţă precum România, să te împrumuţi cu 3-4-5-6% dobândă şi apoi, cu costuri cel puţin duble sau triple, să te duci să concurezi pe piaţa unică cu fermierul belgian, francez, german.”

Olanda, Suedia, Austria, Danemarca şi Finlanda au primit şi ele alocări inferioare fondurilor plătite Uniunii, însă diferenţele sunt mai mici decât în cazul marilor economii din Europa. Iar olandezii, suedezii şi danezii beneficiază şi de o reducere a contribuţiei la UE.

Dacă ne uităm în regiune, România a plătit autorităţilor de la Bruxelles 1,35 miliarde de euro în 2014 şi a cheltuit de peste patru ori mai mult. Mai bine s-au descurcat vecinii din Ungaria, care au absorbit peste 6,6 miliarde de euro din fondurile Uniunii, dar nu stau rău nici bulgarii. Polonezii înregistrează încă o dată o evoluţie spectaculoasă: au luat de 5 ori mai mulţi bani decât au dat şi au atras peste 17 miliarde de euro de la Uniune.