Cine contribuie cel mai mult la bugetul UE

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Bugetul Uniunii Europene este format din contribuţiile statelor membre, din taxele vamale impuse ţărilor din afara blocului comunitar şi un procent din taxa pe valoarea adăugată percepută de fiecare ţară. La capitolul contribuţii, Germania este lider.

În 2014, nemţii au dat 25,8 miliarde de euro şi au colectat 4,5 miliarde prin taxe agricole şi vamale în numele UE, din care pot reţine doar un sfert, ca taxă administrativă. Au primit, în schimb, 11,5 miliarde de euro prin alocările programelor de finanţare, din care mai mult de jumătate pentru agricultură.

Clasamentul este completat de Franţa, Italia şi Marea Britanie, care au contribuit cu până la 19,6 miliarde de euro. Şi ele au primit prin programele de finanţare mai puţin decât au dat, însă au parte de alte avantaje. Cel mai important: accesul la pieţele de desfacere, unde companiile lor îşi pot vinde cu uşurinţă marfa.

Dan Cărbunaru, jurnalist caleaeuropeană.ro: „Cu cât se dezvoltă nivelul de trai din aceste ţări, şi cetăţenii acelor zone pot să absoarbă mai mult din ceea ce produc sau oferă ca servicii ţările dezvoltate. Să nu uităm de costurile finanţării. Una este să obţii un credit cu 0,5-1% dobândă în Austria, Germania sau în Belgia, fie că eşti fermier sau microîntreprindere, şi alta e să vii într-o piaţă precum România, să te împrumuţi cu 3-4-5-6% dobândă şi apoi, cu costuri cel puţin duble sau triple, să te duci să concurezi pe piaţa unică cu fermierul belgian, francez, german.”

Olanda, Suedia, Austria, Danemarca şi Finlanda au primit şi ele alocări inferioare fondurilor plătite Uniunii, însă diferenţele sunt mai mici decât în cazul marilor economii din Europa. Iar olandezii, suedezii şi danezii beneficiază şi de o reducere a contribuţiei la UE.

Dacă ne uităm în regiune, România a plătit autorităţilor de la Bruxelles 1,35 miliarde de euro în 2014 şi a cheltuit de peste patru ori mai mult. Mai bine s-au descurcat vecinii din Ungaria, care au absorbit peste 6,6 miliarde de euro din fondurile Uniunii, dar nu stau rău nici bulgarii. Polonezii înregistrează încă o dată o evoluţie spectaculoasă: au luat de 5 ori mai mulţi bani decât au dat şi au atras peste 17 miliarde de euro de la Uniune.