Potrivit Reuters, decizia a fost luată după ce experţi ai companiei americane şi-au dat seama că estimările pe care le făcuseră în ceea ce priveşte cantitatea de gaze de şist din Polonia au fost eronate. Astfel, zăcămintele sunt mult mai mici şi continuarea programului nu se mai justifică. În plus, angajaţii Chevron s-au plâns de condiţiile de forare dificile şi de incertitudinea în ceea ce priveşte reglementările guvernului de la Varşovia.
La sfârșitul anului trecut, grupul petrolier american Chevron a decis să renunțe și la proiectul de extracție de gaze de șist de la blocul Olesska, din vestul Ucrainei, motivând că este nemulțumit de fiscalitatea pentru acest gen de afaceri.
Pe de altă parte, în campania electorală de la sfârșitul anului trecut, într-o declaraţie făcută pentru un post de televiziune, şeful Executivului din România, Victor Ponta, preciza că problema explorării gazelor de şist în România s-a amânat. Victor Ponta susţinea că, momentan, trebuie pus accentul pe gazele convenţionale din Marea Neagră, care sunt în explorare.
„Oricum s-a amânat, pentru că... se pare că nu avem gaze de şist. Ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care există”, a spus Victor Ponta.
În replică, americanii de la Chevron au susţinut că încă analizează informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor de foraj şi în urma investigațiilor geofizice pentru a înţelege potenţialul resurselor de gaze. După finalizarea analizelor, rezultatele vor fi predate Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi vor rămâne în custodia statului, preciza Chevron.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat în ianuarie că, în privinţa gazelor de şist, deja are impresia că „problema se rezolvă de la sine, datorită scăderii preţului hidrocarburilor, în esenţă a petrolului".
„Lucrurile s-au schimbat radical şi deja exploatarea gazelor de şist, cel puţin în zona noastră, nu cred că mai este în zona rentabilităţii”, a spus Klaus Iohannis, precizând că tehnologia nu este nouă, dar nu a fost folosită, pentru că nu era rentabilă. Creşterea preţului petrolului a dus însă la sporirea interesului pentru acest tip de exploatare. „Impresia mea este că acum, în această etapă, interesul pentru gazele de şist este în scădere”, a adăugat Klaus Iohannis.