Cetăți românești, cucerite de proiecte europene. Ce i se pregătește „diamantului” din Țara Făgărașului
Când spunem Făgăraș, ne gândim prima dată la Cetatea Făgăraș. Este cel mai important monument istoric din zonă. A fost reședință princiară în secolul al XVII-lea și centru al domeniului Făgăraș. Ca și cea de la Rupea, ea a fost reabilitată și transformată într-o destinație turistică de succes cu ajutorul resurselor financiare nerambursabile. Dar lucrurile nu se opresc aici. Cetății i se mai pregătește ceva.
„Nu se mai făcuse o restaurare de mai bine de 40 de ani: ultima restaurare fusese în 1975. Zidurile de apărare deja începuseră să se degradeze. Se încearcă să se revină la cum arăta cetatea în secolul al XVII-lea, se vor reface cele două poduri de lemn, se va face fântâna din curtea interioară”, explică Elena Băjenaru, director al Muzeului „Țara Făgărașului”.
Cum să atragi 150.000 de turiști pe an
Proiectul de reabilitare a cetății se ridică la 5 milioane de euro, din care aproximativ 1,5 milioane de euro au fost contribuția Municipiului Făgăraș, restul fiind fonduri europene nerambursabile.
„Este diamantul pentru atragerea de turiști în Țara Făgărașului. Această cetate atrage pe an 150.000 de turiști, iar acest număr de turiști este în creștere. Această cetate aduce dezvoltare pe sectorul turistic, sectorul HoReCa, destul de important pentru dezvoltarea economică a municipiului Făgăraș și a Țării Făgărașului. Este primul proiect depus de când am devenit primar, în 2016”, spune Gheorghe Sucaciu, edilul orașului Făgăraș.
Două poduri realizate de la zero, după vechile arhive
„Procedurile de achiziție au durat destul de mult, motiv pentru care semnarea contractului de proiectare plus execuție s-a întâmplat în februarie 2019. Sunt multe obiecte de intervenție pe acest proiect. Este vorba de realizarea a două poduri în întregime, de la zero, după vechile arhive: podul de pe latura de nord, care acum este aproape de finalizat; și realizarea podului de pe latura de est, aici, la intrarea în cetate, cu pod ridicător pe zona lacului. Este vorba de paramentul atât al zidurilor exterioare, cât și interioare ale castelului. Este vorba de realizarea atelierelor meșteșugărești pe o latură a castelului și realizarea a tot ce înseamnă amenajarea pe verticală, amenajarea de zone pietonale, zone de belvedere, pe insulă, în jurul cetății”, explică Forina Micu, șef achiziții în Primăria Făgăraș.
„Se va interveni în curtea interioară și încercăm să refacem fântâna, așa cum era ea în secolul XVII”, adaugă Elena Băjenaru, director al Muzeului „Țara Făgărașului”.
Cele mai spectaculoase elemente ale cetății
„Foarte importante sunt cele două drumuri de gardă. Cel dintre castel și ziduri și cel de pe ziduri, care va fi, cred, împreună cu podurile, cel mai spectaculos”, spune Florina Micu - șef birou achiziții în Primăria Făgăraș.
Proiectul înseamnă și foarte mulți oameni implicați.
„Oamenii care lucrează acum efectiv sunt aproape 100. Se lucrează pe foarte multe fronturi. Pe interior, pe exterior, la atelierele de creații. Vom avea niște spații unde vom organiza activități cu copiii și vom avea noi ateliere de restaurare pe care vrem să le facem vizitabile”, detaliază Elena Băjenaru - directorul Muzeului „Țara Făgărașului”.
Pentru că este un proiect cu bani europeni, trebuie să existe și o proiecție de număr de turiști și încasări de pe urma proiectului.
„Avem o proiecție. Am plecat de la 70 de mii de turisti, iar pe perioada de sustenabilitate, după terminarea proiectului, în acea perioadă de sustenabilitate de 5 ani, trebuie să ajungem la 100.700. Dar nu am nici un dubiu că nu va atins acest număr, mai ales având în vedere că la nivel de 2019 a fost atins numărul”, spune Florina Micu, șef de achiziții în Primăria Făgăraș.
Alte planuri pentru orașul Făgăraș
Însă lucrurile nu se opresc la reabilitarea cetății. Un „diamant” trebuie pus în valoare.
„Pe lângă această investiție am mai depus cerere de finananțare pentru proiectul de mobilitate în municipiu. Avem trei proiecte finanțate, de câte 10 milioane de euro fiecare proiect, pe mobilitate și protejarea mediului. Este vorba de infrastructură rutieră, piste de biciclete, autobuze electrice. Avem contracte semnate pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare și educaționale. Mai avem și proiecte de eficientizare a instituților. Ne-am pus în gând să renovăm sinagoga, baia comunală, să terminăm ce mai avem de reabilitat la cetate. În următorul exercițiu financiar venim cu un proiect de 10 milioane de euro pentru a termina tot ce înseamnă reabilitare și modernizare”, promite primarul orașului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu.
Proiectele de turism, bine văzute la Bruxelles
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu face parte din comisia de turism a Parlamentului European.
„Proiectele de turism sunt foarte bine văzute. Reabilitarea de cetăți, de obiective turistice, este extrem de importantă pentru o comunitate”, spune europarlamentarul.
„Sunt foarte mulți români care au călătorit în străinătate, în Europa în general, și au văzut ce înseamnă o bucățică de ceva, de zid, într-o localitate. Noi avem mult mai mult decât bucățele de zid și am putea atrage mult mai mulți oameni. Și români, și turiști străini. E foarte bine când se fac astfel de lucruri, pentru că au efect asupra dezvoltării economice, nu numai că se înfrumusețează un obiectiv turistic. Și aduce un plus de plăcere pentru oameni. Și asta e foarte important. Să te duci sâmbătă și duminică, să te simți bine, ca să poți lucra mai bine luni, marți este un lucru care trebuie făcut”, arată Marian-Jean Marinescu.
Banii europeni aduc bunăstare comunităților
Cifrele sunt foarte interesante când le punem în context. La nivelul întregului județ, Brașovul are 634.000 de locuitori. Dacă împărțim toate proiectele cu fonduri europene la populație, vom observa că deja viața a jumatate din locuitori s-a îmbunătățit. 314.000 de oameni din 21 de localități au beneficiat deja de drumuri, de sisteme de apă și canalizare, de reabilitari de clădiri și reabilitări de monumente. Cum traducem toate aceste lucruri? Vorbim de o bunăstare mai mare, de bani la bugetul local și mai mulți oameni angajați.
România a pierdut foarte mulți bani de la Bruxelles
A reușit România să atragă suficienți bani europeni pentru transport și mobilitate? I-am pus această întrebare europarlamentarului Marian-Jean Marinescu și răspunsul a venit fără echivoc: „Nu. Din punctul meu de vedere, nu am reușit. Puteam să investim mult mai mult în toate domeniile.
În perioada financiară trecută, până în 2020, am pierdut foarte mulți bani. Și timp, dar și bani”, spune europarlamentarul.
„Parte din comunitățile locale s-au mișcat bine, au explodat pur și simplu comunitățile cu acești bani. Dar sunt unii care nu au accesat bani absolut deloc”, arată Marian-Jean Marinescu.
Greșeala autorităților locale
L-am mai întrebat pe europarlamentar dacă sunt și greșeli pe care le fac autoritățile locale atunci când vine vorba de proiecte cu bani europeni sau de implementarea lor.
„Nu ar trebui să se dezvolte proiecte doar pe principiul 'să mai iau un mandat'. Ar trebui să se dezvolte proiecte sustenabile, durabile, care să aducă dezvoltare pentru comunitate. Canalizarea nu se vede și nici apa, dar poate aduce dezvoltare în comunitate, foarte multă. Poate un parc într-o pădure sau un stadion sunt utile, dar cred că ar fi mai bună o sală de sport. Autoritățile locale ar trebui să se ducă spre lucrurile care dezvoltă comunitatea”, este sfatul europarlamentarului Marian-Jean Marinescu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
