După „Demolatorul”, premierul italian Matteo Renzi şi-a câştigat o nouă poreclă, „Speedy Gonzales”, pentru viteza cu care a reuşit să formeze şi să învestească un nou guvern format, în mare parte, din miniştri la fel de tineri ca el.
Însă postul de ministru al Economiei şi Finanţelor i-a revenit unui tehnocrat cu experinţă, Pier Carlo Padoan. Are 63 de ani, a fost consilierul economic al mai multor premieri italieni, a lucrat la Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană şi, în ultimii ani, a ocupat postul de economist şef al OCDE, clubul ţărilor dezvoltate. Este un critic al austerităţii adoptate în zona euro în timpul crizei şi este un adept al relaxării cantitative, adică al relansării economice cu ajutorul tiparniţei de bani. Cum Italia nu poate tipări euro, Pier Carlo Padoan va trebui să găsească alte modalităţi de stimulare a economiei italiene.
Iar premierul Renzi a anunţat deja care vor fi principalele reforme economice. Piaţa muncii ar urma să devină mai flexibilă, astfel încât companiile să poată face mai uşor disponibilizări. Matteo Renzi speră că astfel companiile vor avea mai mulţi bani pentru investiţii şi că aceste investiţii se vor rostogoli în economie suficient de mult cât să genereze noi locuri de muncă pentru cei disponibilizaţi.
Este o măsură riscantă care va fi contestată cu siguranţă de către puternicele sindicate italiene. Matteo Renzi promite şi reduceri de taxe, care, de asemenea, ar urma să încurajeze crearea de locuri de muncă, dar care ar putea da peste cap bugetul ţării.
Însă, pe cât de rapid a reuşit Matteo Renzi să preia puterea, pe atât de rapid va trebui să reformeze economia italiană. Căci aşteptările de la noul guvern sunt uriaşe, iar la finalul primăverii vor avea loc alegerile europarlamentare, primul mare test al reformelor lui Matteo Renzi.