Summit UE la Sibiu. Statul de drept şi justiţia, sub asalt în Polonia, Ungaria, România
Sibiul dă ora exactă în Uniunea Europeană. În mai puţin de 48 de ore, liderii UE vor decide cum va arăta şi ce îşi va propune Uniunea cu 27 de state membre. Declaraţia de la Sibiu, încununarea viziunii pe următorii cinci ani, a fost pusă pe hârtie chiar de preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Se întâmpla în noiembrie anul trecut. Între timp, şi-a adus aportul şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Textul este atât de convingător, că ambasadorii statelor UE la Bruxelles l-au adoptat în mai puţin de o oră. Rar se întâmplă să se ajungă la un consens atât de rapid. Iar în declaraţie nu a fost modificat nici măcar un cuvânt. Şi în timp ce liderii europeni vor să arate că în 27 sunt şi mai uniţi, şi mai solidari, la noi acasă Puterea încearcă să saboteze acest summit istoric cu pretenţii false.
Angela Merkel, Emmanuel Macron, Donald Tusk și Jean Claude Juncker se numără printre liderii care vin în România să contureze viitorul Europei. Momentul este dificil: după criza financiară, cea a migraţiei şi Brexit, o nouă provocare pune la încercarea fundaţia Uniunii. Derapajele privind statul de drept. Principalele vinovate sunt România, Polonia şi Ungaria. Pusă în faţa a ceea ce a numit un atac din interior la valorile fundamentale, Uniunea Europeană a trecut la măsuri fără precendent. A activat Articolul 7, „soluţia nucleară”, în cazul Poloniei şi al Ungariei, măsură care poate aduce suspendarea dreptului de vot al ţărilor vizate. În cazul României, pericolul e încă la orizont.
Trei ţări, trei dureri de cap pentru oficialii de la Bruxelles. Privite pe hartă, Polonia, Ungaria şi România au ajuns să formeze în 2018 un soi de axă a răului, de la Marea Baltică la Marea Neagră, în sânul celui mai mare club democratic al lumii, Uniunea Europeană. Toate fac parte din generaţia nouă a democraţiilor europene, după prăbuşirea Cortinei de Fier în 1989. Fie că se opun migraţiei, fie integrării accentuate, cele trei ţări foste comuniste împărtăşesc aceleaşi năravuri - restanţe grave la statul de drept şi libertăţile civile şi o tendinţă periculoasă către autoritarism, chiar dictatură.
Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene: Comisia Europeană se va opune atacurilor asupra statului de drept. Continuăm să fim foarte îngrijoraţi de evoluţiile din unele state membre. Articolul 7 trebuie aplicat de fiecare dată când statul de drept este ameninţat.
România a intrat în vizorul Uniunii Europene odată cu contestata reformă din justiţie promovată de actuala coaliţie aflată la guvernare. Oficialii europeni au atras atenţia că anumite modificări la legile justiţiei şi codurile penale contravin valorilor europene precum statul de drept şi independenţa justiţiei.
Viorica Dăncilă, premierul României: Discuţia despre încălcarea statului de drept în România este o temă falsă, eminamente politică.
Raportul MCV, publicat la sfârşitul anului trecut, trage şi el un semnal de alarmă.
Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene: Vreau să fiu foarte clar! Este în joc viitorul Uniunii Europene, este în joc viitorul României. Şi dacă Comisia va trebui să fie severă în evaluarea pe care o va face, aşa va fi.
Pedeapsa pe care Uniunea Europeană o are la îndemână, atunci când unul dintre statele membre încalcă Tratatele comunitare, este articolul 7. Botezată şi „opţiunea nucleară”, este metoda prin care un stat poate rămâne fără putere de decizie la nivelul Uniunii.
Dacă România este, pentru moment, doar ameninţată cu activarea articului 7, prima care a încasat opţiunea nucleară a Uniunii a fost Polonia. Totul, din cauza modificărilor legislative care, din punctul de vedere al Comisiei Europene si al Parlamentului European, afectează independenţa justiţiei, începând cu Curtea Supremă de la Varşovia. Comisia Europeană a cerut în mod repetat guvernului conservator să nu modifice vârsta de pensionare a judecătorilor de la instanţa supremă, în timp ce zeci de mii de oameni manifestau împotriva modificărilor legisaltive. În ciuda contestărilor, oficialii polonezi au mers mai departe.
Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei: Polonia este o ţară mândră. Vă rog să nu ne daţi lecţii despre astfel de lucruri.
După un an de război cu Bruxelles-ul şi cu propriii cetăţeni, Varşovia a capitulat, în faţa justiţiei europene. Parlamentul, guvernul şi preşedintele şi-au anulat legile criticate, iar toţi judecătorii trimişi forţat acasă au revenit la muncă.
Opţiunea nucleară a lovit şi Budapesta. În cazul lor, Articolul 7 a fost activat prin votul Parlamentului European, după ce guvernul condus de Viktor Orban a adoptat mai multe legi care limitează libertatea de exprimare şi subordonează sistemul judiciar, prin înfiinţarea unor tribunale speciale, aflate în subordinea ministrului justiţiei, deci sub control politic. Furios, premierul ungar a condamnat decizia legislativului european.
Viktor Orban, premierul Ungariei: Aici nu condamnaţi doar un guvern, condamnaţi o ţară, o naţiune.
În plus, partidul populist al lui Viktor Orban a mai făcut greşeala de a adopta aşa-numita lege a sclaviei, prin care angajatorii le pot impune angajaţilor până la 400 de ore suplimentare pe an, despre care nici nu se ştie când vor fi plătite. Maghiarii furioşi au ieşit în stradă.
Furia mulţimii şi îngrijorările oficialilor de la Bruxelles nu par să aibă însă ecou. Viktor Orban şi guvernul pe care îl conduce sunt hotărâţi să rămână pe calea iliberalismului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
