Miniştrii de externe din statele membre ale Uniunii Europene analizează luni, la Bruxelles, răspunsul pe care blocul comunitar îl va da după plasarea în detenţie a opozantului rus Aleksei Navalnîi şi arestările în masă în timpul amplelor demonstraţii desfăşurate în weekend în Rusia, transmit dpa şi Reuters, citate de Agerpres.
Cele trei ţări baltice solicită sancţiuni mai dure din partea UE împotriva Moscovei, dar majoritatea statelor membre par înclinate să mai aştepte înainte de a decide măsuri mai stricte contra Rusiei.
După arestarea sa în 17 ianuarie, Aleksei Navalnîi (44 de ani) a ripostat marţi, difuzând o anchetă despre imensa şi fastuoasa proprietate de care ar beneficia preşedintele Vladimir Putin pe malul Mării Negre şi a cărei construire ar fi costat peste 1 miliard de euro. Navalnîi a fost arestat la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova, după ce a revenit de la Berlin, unde fusese spitalizat din august anul trecut din cauza otrăvirii cu agentul neurotoxic Noviciok.
În lumina protestelor legate de detenţia lui Navalnîi desfăşurate în numeroase oraşe din Rusia schimbarea pluteşte în aer, potrivit ministrului de externe lituanian Gabrielius Landsbergis.
„Acest lucru îl face pe (preşedintele rus Vladimir) Putin atât de agitat”, a spus Landsbergis înaintea începerii reuniunii de la Bruxelles cu omologii săi din UE.
„Iată de ce el a arestat 3.500 de oameni pe străzi. Iată de ce i-a arestat pe domnul Navalnîi şi pe soţia acestuia”, a spus şeful diplomaţiei lituaniene.
Estonia, Letonia şi Lituania - care au făcut parte din Uniunea Sovietică - vor ca Uniunea Europeană să adopte o poziţie mai dură faţă de Moscova.
La rândul său, ministrul de externe german Heiko Maas a condamnat tratamentul la care au fost supuşi manifestanţii în Rusia şi a solicitat punerea imediată în libertate a acestuia. „Oricine are dreptul de a-şi exprima opinia şi de a participa la demonstraţii, în conformitate cu Constituţia rusă”, a spus el.
Editor : Liviu Cojan
