Alegerile pentru Parlamentul European din acest an au o miză dublă. Pe lângă controlul Parlamentului, este în joc şi postul de preşedinte al Comisiei Europene, pe care Jose Manuel Durão Barroso îl lasă liber din această toamnă. Pentru prima dată, partidele europene au intrat în competiţie anunţând şi numele celor pe care îi propun la şefia Comisiei Europene, dacă vor obţine cele mai multe mandate în legislatura 2014-2020.
Martin Schulz, Guy Verhofstadt şi Jean Claude Juncker
Viitorul preşedinte al Comisiei Europene nu va fi ales direct de către cei 375 de milioane de europeni cu drept de vot, ci de către liderii europeni, după alegerile de duminică.
Partidul Popular European speră să îl propulseze la şefia Comisiei Europene pe fostul premier luxemburghez Jean Claude Juncker. În vârstă de 60 de ani, el a mizat în campania electorală pe experienţa sa politică şi pe relaţiile cu instuţiile europene.
„Am fost co-responsabil şi co-negociator şi semnatar al Tratatului de la Maastrich. Ca lider al Eurogroup, am făcut amendamente la Pactul de Creştere şi Stabilitate pentru ca să nu urmeze orbeşte politicile de austeritate dar şi să ia în considerare trendurile economice negative. Cunosc Europa”, se prezintă candidatul conservator Jean Claude Juncker.
Socialiştii europeni mizează pe actualul preşedinte al Parlamentului European, germanul Martin Schulz, în vârstă de 58 de ani. În buna tradiţie a candidaţilor stângii, el a spus că vrea să îmbunătăţească nivelul de trai al oamenilor de rând.
„Vreau să fac o Europă mai democratică. În primul rând, aş vrea să devin preşedinte al Comisiei Europene printr-o alegere democratică. Cred că oamenii se aşteaptă ca vremea acordurilor în spatele uşilor închise s-a încheiat. De aceea, aceste alegeri sunt diferite de cele precedente”, consideră socialistul Martin Schulz.
Reprezentantul alianţei liberalilor, belgianul Guy Verhofstad, în vârstă de 61 de ani, are şi el o experienţă vastă pe plan european şi a condus guvernul de la Bruxelles. Dar în confuntările pre-electorale el a punctat mai mult pe reacţia actualilor lideri ai Uniunii Europene la situaţia din Ucraina şi la provocările lansate de Vladimir Putin.
„Suntem prea slabi în faţa Rusiei şi în special a lui Putin. Ceea ce trebuie să facem este să aplicăm sancţiuni foarte serioase, credibile şi personale oamenilor din jurul lui Putin. Acesta este singurul limbaj pe care el îl înţelege”, arată liberalul Guy Verhofstadt.
Unul dintre aceştia va fi cel de al 13-lea preşedinte al Comisiei Europene, structura executivă a Uniunii Europene începând din 1958. Postul a fost deţinut de doi francezi, doi luxemburghezi, doi italieni, un german, un belgian, un portughez, un spaniol, un britanic şi un olandez.