De la preluarea mandatului în 2006, premierul Fredrik Reinfeldt a redus taxele şi colectările statului au coborât de la 48% din produsul intern brut la 44. În ultimii ani, a scăzut în cinci trepte impozitul pe venit şi în 2 rânduri impozitulpe profit.
A fost modalitatea suedezilor de a se lupta cu efectele crizei din 2007-2008, când mediul economic a devenit dificil statul a venti cu relaxarea fiscală. Astfel, Suedia a evitat un impact major asupra economiei.
Dar criza a trecut, economia mondială e în recuperare, iar suedezii cer taxe mai mari pentru că observă o anumită deteriorare a serviciilor oferite de stat. Starea în care se află infrastructura ţării e un motiv central al criticilor ţintite în direcţia guvernului.
Totuşi, cele mai deranjante au fost datele unui studiu care arată că elevii suedezi au performanţe şcolare din ce în ce mai slabe.
Prin schimbarea strategiei, premierul se străduie să convingă electoratul că este hotărât să susţină serviciile publice, în special învăţământul, dar e greu de spus dacă are şanse reale să-i atragă pe suedezi în timp util. Criticile au erodat încrederea populaţiei în actualul guvern, iar Partidul Moderat, aflat în prezent la putere, se află destul de mult în spatele opoziţiei în sondaje.
Dar, pentru că a a aplicat măsurile potrivite la momentul oportun, Suedia are acum o economie prosperă şi este stabilă.
Îndatorarea ţării se situează la circa 40% din PIB, circa jumătate faţă de Germania, iar Ministerul de Finanţe estimează un deficit bugetar de aproximativ 2% din PIB iar în anii următori va ajugne pe excedent.