Avalanşă de declaraţii abrazive şi atitudini bătaioase ale Ungariei legate de gazele româneşti din Marea Neagră. Iar mesajul sintetic ar fi: scoateţi-le de acolo, repede, ni le daţi nouă şi apoi vedem noi ce facem cu ele. Budapesta şi-a făcut un mare plan, a pus mai multe piese într-un puzzle tocmai pentru a forţa o direcţie. Însă sunt şi goluri pe care încearcă să le umple prin presiuni.
Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe a fost citat cu o declaraţie de către agenţia de presă maghiară în care spunea că România trebuie supusă unei presiuni internaţionale pentru folosirea biderecţională a conductelor şi pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră din 2022. Din perspectiva oficialului de la Budapesta, România ar încălca acorduri europene.
Doar că tocmai Ungaria a decis, cu de la sine putere, să nu dezvolte BRUA pe traseul său iniţial care făcea legătură cu infrastructura Austriei şi să păstreze gazele a căror destinaţie să o decidă ea mai apoi.
În această săptămână, chiar la Bucureşti, şeful companiei de transport al gazelor din Ungaria a făcut o serie de afirmaţii care ar putea fi considerate chiar jignitoare. A spus că România nu are petrochimie, nu are consum important de gaze, nu are ce face în interior cu resursele din Marea Neagră şi atunci trebuie să le exporte. Iar Ungaria ar face astfel o mare favoare României.
Budapesta a făcut mai multe mutări care să direcţioneze gazele din Marea Neagră către ea. Două companii ungare au licitat puternic astfel încât să câştige cu orice preţ dreptul de utilizare a conductei BRUA . Au rezervat întreaga capacitate pentur două decenii.
În campania electorală din ţara vecină, Viktor Orban a spus că a asigurat ţării sale 3 miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră, deşi nu a existat niciun acord.
Rezervarea înregii capacităţi dă posibilitatea companiilor ungare să forţeze producătorii din Marea Neagră să le vândă lor gazele dacă vor să le ducă către Vest.
Firmele care au concesionat perimetre în mare au început sa căute clienţi estici sau sudici. Petrom a început discuţii cu Moldova, Ucraina, Bulgaria, iar printre potenţialii clienţi se află şi Grecia. Ar fi şi mai eficient deoarece exsită o conductă de tranzit de mare capacitate, care traversează România de la Isaccea la Negru Vodă. Prin urmare destul de aproape de zonele de extracţie.
Iar din Ucraina există legături multe către Vest, dacă ar fi nevoie de livrări pe distanţe mai lungi.