BUSINESS CLUB. Avantajele unei armate europene comune

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Programul celor cinci drone Global Hawk ce vor fi operate de 14 state europene în colaborare cu Statele Unite va costa în total 6 miliarde de euro. Fiecare țară beneficiară contribuie după posiblități. România cu 25 de milioane de euro. Este un preț mic pentru accesul la o tehnologie pe care țara noastră nu și-o poate permite de una singură. Dezvoltată în California, drona-spion Global Hawk, varianta de echipare 40, nu transportă armament. În schimb, poate executa misiuni militare și umanitare.

„Avem nevoie de această capabilitate pentru a oferi informații militare și de supraveghere în timp real. Nu există niciun dubiu în această privință”, spune Jim Moseman, reprezentant al firmei proiectante.

Cu toate că este coordonat de Statele Unite, acest proiect a fost de fapt gândit în folosul Europei, care, în contextul evenimentelor din Ucraina, are nevoie mai mult decât oricând de o strategie militară comună. Însă o mână de avioane fără pilot nu este de ajuns. Colaborarea militară în interiorul Uniunii Europene trebuie să fie și mai strânsă.

Președintele Comisie Europene, Jean-Claude Juncker, declara luna trecută că în prezent politica de securitate a UE este asemănătoare cu o hoardă de găini.

Dar, dacă țările europene și-ar pune la comun bugetele militare, ar deveni o forță redutabilă pe scena mondială. Puse la un loc, bugetele de apărare ale celor 28 de state membre ar însuma 192 de miliarde de euro. Uniunea Europeană ar fi pe locul doi în lume la cheltuieli militare, deasupra Chinei și mult deasupra Rusiei.

Iar o armată a Uniunii Europene ar face achiziții comune de tehnică militară, de la vehicule militare până la nave și aparate de zbor. Ar putea astfel să își cheltuiască mai eficient banii. Însă existența unui buget militar unic nu le va mai permite țărilor membre NATO și UE să trișeze la alocarea banilor pentru armată. În Tratatul Atlanticului de Nord se prevede ca bugetele militare ale țărilor membre să se ridice la 2% din PIB.

Însă puțini sunt membrii NATO care respectă această prevedere. România va atinge pragul de 2% din PIB abia în 2017, după cum arată pactul politic semnat la începutul acestui an. În prezent, cheltuielile militare ale țării noastre se ridică la 1,4% din PIB, adică puțin peste două miliarde de euro.

În anii trecuți au existat discuții ca România și Bulgaria să își pună la comun marina și aviația militară. Fostul ambasador american la București, Mark Gitenstein, se număra printre promotorii acestei idei care până la urmă nu s-a mai concretizat.