Bugetul separat al zonei euro, planul prin care Franţa şi Germania lasă România în urmă
Franţa şi Germania au pus pe hârtie o propunere privind un buget doar pentru cele 19 state care au adoptat moneda unică. Un plan măreţ care urmează să fie prezentat şi celorlalte state din zona euro. Se doreşte, în teorie, o mai mare integrare, însă sunt paşi care duc spre o singură direcţie - o Europă cu mai multe viteze.
Lucru confirmat şi de preşedintele Franţei, într-o vizită în Belgia. Emmanuel Macron a întărit ceea ce deja presupuneam cu toţii şi anume că pledează pentru o Europă cu două sau trei viteze, să nu mai fie nevoie de aprobarea tuturor statelor pentru o anumită decizie.
Se bate moneda pe integrare, însă marile economii ale Europei par doar că vor să se delimiteze de cei din ultima bancă ce trag proiectul în jos. Tentaţiile centrifuge ale unor ţări precum Ungaria, Polonia şi România pun în pericol integrarea şi atunci vor fi lăsate in ligile inferioare.
Către acolo ne îndreptăm şi asta ne va afecta. Un buget separat ar urma să vină şi într-un moment în care puterea de la Bucureşti calcă în picioare statul de drept şi valorile democratice, ceea ce ne va afunda şi mai tare.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a defilat îndelung cu propunerea unei reforme în interiorul zonei euro, imediat după ce a câştigat prezidenţialele. Multă vreme s-a aflat în situaţia în care a pledat singur pentru finanţarea separată a zonei euro şi pentru o uniune monetară puternică. Dar nu a renunţat niciodată să încerce să convingă Berlinul să accepte această idee. În cele din urmă a reuşit. A implementat ideea că este nevoie ca Europa să devină mai puternică şi mai suverană şi că Germania şi Franţa au obligaţia de a nu lăsa marile economii ale Europei să alunece în haos. Marea greşeală pe care blocul comunitar a făcut-o în ultimii 10 ani este că întotdeauna s-a dorit ca deciziile să aparţină tuturor celor 28 de state, spune preşedintele Franţei. Aşa că a propus schimbarea - oricine este împotrivă nu-i mai poate bloca pe ceilalţi.
Germania a fost multă vreme reticentă la propunerile Franţei. Este cea mai puternică economie a Europei, iar Angela Merkel s-a temut că, odată ce va exista un buget separat al zonei euro, acest lucru ar presupune subvenţii din statele cu excedente către cele în dificultate, ceea ce practic ar presupune un transfer de avuţie nemeritat.
Olaf Scholz, ministrul german al Finanţelor: „Am gândit împreună cu omologii francezi paşii următori pentru a întări capacitatea zonei euro de a rezista la şocuri, iar asta presupune crearea unui buget pentru această zonă”.
Acum s-a ajuns la un consens. Foarte important, însă, propunerea franco-germană prevede că de aceşti bani vor beneficia doar membrii zonei euro care se aliniază reglementărilor fiscale ale Uniunii privind deficitele structurale şi nivelul datoriilor. Italia, cel mai probabil, se va opune în această situaţie. Alte ţări sunt, deocamdată, sceptice.
Wopke Hoekstra, ministrul olandez al Finanţelor: „Este evident că este o problemă care nu priveşte doar Italia, ne priveşte pe toţi şi, în final, suntem o societate cu un nivel crescut de încredere şi e imperativ ca reprezentanţii Comisiei Europene să lucreze în interesul tuturor ţărilor”.
În planul franco-german de reformare a zonei euro, întins pe 2 pagini, apar, în primul rând, detalii despre structura bugetului de care ar beneficia cele 19 state. Cheltuielile publice pentru implementarea unor măsuri care să apere zona euro de eventuale şocuri economice ar urma să fie cofinanţate. Dar condiţiile în care pot fi folosiţi banii în situaţii economice dificile sunt mai relaxate. Franţa a acceptat, în cele din urmă, ca bugetul statelor cu monedă unică să fie parte din cel al Uniunii Europene. Adică în următorul exerciţiu bugetar 2021-2027 va fi menţionată şi suma alocată pentru zona euro. Şi aici intervine o problemă. Va fi parte din bugetul european pe 7 ani, cel care trebuie agreat de toate statele membre UE, dar această parte va putea fi utilizată doar de statele zonei euro.
Discuţiile pe viitorul exerciţiu bugetar avansează oricum greu, iar aducerea în discuţie a unui buget pentru zona euro complică şi mai tare aceste negocieri.
Parisul şi-ar fi dorit o sumă de ordinul miliardelor, formată din 3 cifre, dar cel mai probabil a făcut un compromis. Se va merge pe ideea Berlinului - un buget al zonei euro de ordinul zecilor de miliarde de euro, dar nu foarte multe. Acum pare mai mult simbolic, dar este tehnica paşilor mici.
Iar de la un buget comun, următorul pas, natural, va fi trezoreria comună, adică un sistem fiscal armonizat. Dacă va fi acoperită şi această bază, atunci cercul proiectului european se închide. Economiştii au atras atenţia că cea mai mare problemă este dezechilibrul actual - o bancă centrală comună, însă fără o Trezorerie de aceeaşi natură. Acest progres în discuţiile despre o mai mare integrare vine în contextul în care îndepărtarea Statelor Unite devine evidentă. Donald Trump a fost în vizită în Franţa la marcarea a 100 de ani de la finalul Primului Război Mondial. Au avut loc discuţiu în spatele uşilor închise, şi devine deja evident că Trump este un duşman al Europei unite, a unui bloc puternic, politic şi economic. Vede Europa ca o ameninţare, ca un rival la supremaţia mondială a Americii.... deşi e un aliat tradiţional.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
