Anul începe sub semnul unor pericole
În primul rând, anul începe cum nu se poate mai prost pentru euro. Într-un context politic şi financiar destul de complicat şi tensionat, moneda europeană atinge un punct critic: coboară la cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani. În plus, și cursul petrolului scade vertiginos și a trecut, luni, sub pragul psihologic de 50 de dolari pe baril.
Deprecierea istorică a euro vine, în principal, pe fondul temerilor cu privire la situaţia din Grecia și s-a simțit imediat și pe piata românească: leul s-a dus în jos, până la cea mai slabă valoare din ultimele nouă luni şi jumătate. Cursul se apropie de pragul psihologic de 4,5 lei pentru un euro.
Preşedintele francez şi cancelarul Germaniei vor discuta la Strasbourg despre viitorul Europei. Cei doi au mână cel mai fierbinte cartof: Grecia. Mai exact, eventuala ieşire a acesteia din zona euro. Angela Merkel declara recent că Germania e dispusă să lase Atena să părăsească blocul monetar. Asta în condiţiile în care Grecia ar renunţa la măsurile de austeritate cerute de Uniunea Europeană. Mulţi economişti avertizează însă că asta ar echivala cu falimentul băncii Lehman Brothers, dezastrul financiar din 2008 care a declanşat criza economică mondială. Comisia Europeană încearcă să liniştească spiritele. Anunţă că aderarea la zona euro este irevocabilă şi, drept urmare, ieşirea Greciei ar fi imposibilă.
Angela Merkel este convinsă că renunţarea Greciei la euro nu va afecta mult economiile celorlalte 18 state din blocul monetar. Economiştii se tem însă de un efect de domino devastator pe pieţele financiare.
„O ieşire a Greciei va intensifica temerile faţă de posibilitatea ca şi alte ţări să facă la fel. O astfel de situaţie ar putea provoca panică printre clienţii băncilor, care şi-ar putea retrage banii. Dacă s-ar întâmpla aşa ceva, cu siguranţă ar afecta toată Uniunea Europeană”, a explicat Fidel Peter Helmer, expert financiar.
Avalanşa de scenarii pesimiste a pornit după ce parlamentul de la Atena a eşuat în alegerea unui nou preşedinte. Pentru parlamentarele de pe 25 ianuarie, sondajele arată că favorită e stânga radicală, care a criticat vehement măsurile de austeritate impuse Atenei de Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.
„Stânga nu reprezintă o ameninţare pentru Europa. Politicile doamnei Merkel constituie o ameninţare la adresa Europei. Europa este ameninţată de neoliberalism şi consecinţele sale, de clivajul economic dintre nordul şi sudul continentului”, a declarat Alexis Tsipras, liderul formaţiunii Syriza.
Tocmai pentru a atenua criticile faţă de politica de austeritate, preşedintele francez vrea ca ţările din zona euro să promoveze acum politici de creştere economică.
„Europa nu-şi mai permite să fie identificată cu politica de austeritate, mai ales că zona euro a fost stabilizată, uniunea bancară a fost creată şi regulile ei stabilite”, a spus Hollande.
În tot acest timp, prima victimă a nesiguranţei şi speculaţiilor e chiar moneda europeană, care a ajuns la cel mai scăzut nivel faţă de dolar.
Occidentul, gata să facă pace cu Rusia
Un alt tsunami economic poate porni înspre întreaga Europă dinspre Rusia. E, practic, un posibil efect de bumerang al sancţiunilor economice impuse Moscovei după anexarea Crimeei. Că pericolul e real o arată şi schimbarea de ton a liderilor occidentali acum, la început de an. Semnale clare în acest sens vin dinspre două capitale europene importante - Paris şi Berlin. Preşedintele Franţei şi vicecancelarul Germaniei cred că aruncarea Rusiei într-un haos economic şi politic nu este în interesul Europei. Primul spune chiar că sancţiunile la adresa Rusiei ar trebui stopate. Cu o condiţie: Rusia să demonstreze că vrea restabilirea păcii în estul Ucrainei.
De voie, de nevoie, Occidenetul îndulceşte tonul în discuţiile cu şi despre Rusia. Francois Hollande crede că războiul sancţiunilor dintre Rusia şi Uniunea Europeană trebuie să se oprească. Dacă lupta continuă, toată economia europeană ar putea avea de suferit.
„Dacă în Rusia va fi criză, acest lucru nu este bun nici pentru Europa. Cred că sancţiunile trebuie să se oprească”, a spus Hollande.
Abordarea pacifistă a preşedintelui Franţei nu e singulară. De la Berlin, ministrul german al Economiei Sigmar Gabriel crede că scopul sancţiunilor, acela de a aduce Rusia la masa negocierilor, a fost atins. E convins că noi astfel de măsuri nu vor fi în folosul nimănui.
„Scopul (n.r. sancțiunilor) nu a fost niciodată împingerea Rusiei în haos politic și economic. Cei care doresc aceasta vor provoca o situație mult mai periculoasă pentru noi toți în Europa. (...) Scopul sancțiunilor a fost de a aduce Rusia la masa negocierilor în criza ucraineană. (...) Nu este în interesul nici al Germaniei, nici al Europei. Noi dorim doar să rezolvăm criza din Ucraina, nu să punem Rusia în genunchi”, a declarat Sigmar Gabriel, ministrul german al Economiei, citat de Bild am Sonntag.
Preşedintele Franţei spune însă că totul depinde de Rusia. Sancţiunile vor fi ridicate doar dacă Moscova va renunţa la destabilizarea Ucrainei. Iată ce a declarat într-un interviu.
- Domnul Putin nu vrea să anexeze estul Ucrainei.
- Sunteţi sigur? V-a spus el asta?
- Mi-a spus. Nu înseamnă că îl şi cred. Am văzut ce a făcut în Crimeea, dar nu este acelaşi lucru.
- Vrea un protectorat?
- Ceea ce vrea este să rămână influent. Ceea ce vrem noi de la domnul Putin este să respecte integritatea teritorială a Ucrainei şi să nu îi mai susţină pe separatişti.
Schimbarea de atitudine vine la două săptămâni după ce Uniunea Europană a aprobat un nou set de sancţiuni economice împotriva Rusiei, îndreptate în special împotriva Crimeeii, peninsula anexată de Rusia în martie anul trecut. Toate investiţiile europene în zonă au fost interzise, mai ales cele în domeniul petrolier şi al gazelor naturale.
De asemenea, cetăţenii europeni şi companiile înregistrate într-unul din statele membre nu mai au voie să cumpere terenuri în Crimeea sau să finanţeze companiile din peninsulă. Sancţiunile impuse până acum de Occident au dus deja la devalorizarea puternică a rublei, cu 40 la sută de la începutul anului 2014, iar Banca naţională a Rusiei a cheltuit peste 80 de miliarde de dolari pentru a susţine moneda naţională.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
