Alegeri prezidențiale fără candidați în Estonia. Mai sunt doar câteva zile înainte ca parlamentarii estonieni să voteze următorul șef de stat, în 30 august, dar nimeni candidează, relatează Euronews.
În mod normal, în această etapă, candidații ar fi făcut tot posibilul să-i convingă pe parlamentari să le dea votul. Dar anul acesta lucrurile sunt diferite. Criticii spun că, atât timp cât Parlamentul alege președinte, calculele politice sunt puse înainte de orice.
Potrivit sondajelor, dacă șeful statului ar fi ales prin vot direct, președinta în exercițiu Kersti Kaljulaid ar fi realeasă pentru un al doilea mandat de 5 ani.
Un sondaj recent realizat de Kantar Emor, o creditează pe Kaljulaid cu 37% din voturi. În plus, 51% dintre cei chestionați au plasat-o în top 3 oameni pe care i-ar alege în funcția de președinte.
În Estonia, cea mai puternică prerogativă a președintelui este de a retrimite la Parlament proiecte de lege, dacă se consideră că au nevoie de modificări.
Președintele joacă, de asemenea, un rol major în reprezentarea țării în străinătate.
Kaljulaid, fostă membră al Curții de Conturi Europene, a fost un candidat neașteptat în urmă cu cinci ani. A fost aleasă în al șaselea tur de scrutin.
Kaljulaid a declarat în repetate rânduri că este disponibilă pentru un al doilea mandat. Dar în sistemul alegerilor prezidențiale ale țării cei 101 membri ai Parlamentului vor lua decizia. Ea nici măcar nu poate să-și anunțe propria candidatură.
Chiar dacă cineva vrea să devină președinte al Estoniei, are nevoie de deputați care să-i acorde sprijinul. Un partid poate desemna un candidat cu 21 de voturi, proces care va începe joi (26 august). Pentru a câștiga apoi primul tur, care are loc luni (30 august), un candidat trebuie să obțină 68 din 101 voturi (o majoritate de două treimi).
Dacă nimeni nu obține acest scor, vor mai avea loc unul sau două voturi a doua zi.
Pentru a face lucrurile și mai incerte, pot fi adăugați noi candidați pe listă pe tot parcursul acestui proces.
Un sistem de vot complicat de calcule politice
În actualul peisaj politic al Estoniei, sprijinul este greu de obținut și ralierea în jurul unui candidat este și mai dificilă.
Guvernul de coaliție este format din doi foști rivali. Premierul Kaja Kallas, fostă europarlamentară, conduce Partidul Reformei de centru-dreapta. Ea cooperează cu partidul de centru-stânga al fostului premier Jüri Ratas.
Pentru a păstra pacea în interiorul coaliției, Kallas și Ratas au convenit că vor prezenta un candidat comun. Cu toate acestea, cu doar 59 de mandate, cele două partide nu au suficiente voturi pentru a se asigura că candidatul lor va fi următorul președinte.
Dar Ratas nu vrea ca actuala președintă să fie votată pentru un nou mandat. Coaliția a fost de acord să îl numească pe Alar Karis, directorul prestigiosului Muzeul Național Estonian, dar nu se știe dacă partidele de opoziție vor vota acest candidat.
Editor : M.B.
