Alegeri în Olanda, consecințe în toată Europa
Alegerile parlamentare din Olanda dau startul unui an electoral cu mize uriaşe în Europa. Urmează prezidenţialele din Franţa şi legislativele din Germania, într-o perioadă în care populiştii au devenit o forţă politică. În Olanda, lupta electorală se dă între partidul actualului premier Mark Rutte şi formaţiunea de dreaptă anti-Islam, anti-imigraţie a lui Geert Wilders. Cei doi s-au aflat aseară faţă în faţă, pentru prima dată într-o dezbatere televizată. Prima şi singura, înainte de votul de miercuri. Apartenenţa Olandei la UE a fost unul dintre subiectele de dezbatere. Viziunile celor doi, complet diferite.
Mark Rutte, premierul Olandei: Vreţi un Nexit. Vreţi să scoateţi Olanda din Europa. Ştiţi că acest lucru ne-ar costa 1,5 milioane de locuri de muncă. Asta ar însemna haos. Marea Britanie e deja în haos din cauza Brexitului. Vreţi să ne împingeţi şi pe noi în haos? Nu o faceţi! Sper sincer că nu veţi fi cel partidul cu cele mai multe voturi şi că nu veţi forma un guvern. Mă voi lupta din răsputeri. Ar fi cea mai proastă veste pe care ar putea-o primi Olanda acum.
Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate: Nexit e cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla. Am redeveni şefi în ţara noastră, am recăpăta cheile de la uşa propriei case. Cui nu i-ar plăcea să aibă cheile propriei case, să poată decide pe cine primeşte înăuntru şi pe cine nu? Am calculat foarte serios toate aceste lucruri, domnule Rutte, cu ajutorul unei companii care a câştigat premii. Iar concluzia este: economia noastră va creşte, vom avea putere mai mare de cumpărare şi vom avea mai multe locuri de muncă.
28 de partide s-au înscris în cursa electorală din Olanda și se bat, miercuri, pe 150 de locuri în Parlament. Pentru că sistemul electoral olandez e unul al reprezentării proporţionale, asta înseamnă că un guvern de coaliţie e inevitabil.
Cu o zi înainte ca olandezii să meargă la vot, sondajele dădeau partidul premierului Mark Rutte pe primul loc. Între 24 şi 28 de locuri ar urma să ia Partidul Popular Liberal Democrat.
Cât despre Partidul pentru Libertate al lui Geert Wilders, el ar urma să adune între 20 şi 24 de mandate, potrivit sondajelor. Dar sondajele s-au înşelat de prea multe ori în ultima perioadă. E un pericol de care şi primul-ministru se arată pe deplin conştient.
Mark Rutte, premierul Olandei: Este momentul să fim realişti şi să nu ne bazăm pe sondaje care ne-au înşelat de prea multe ori. Amintiţi-vă de Brexit - toţi am crezut că nu se va întâmpla asta. Amintiţi-vă de alegerile din SUA. Să nu facem aceeaşi greşeală. Aceste alegeri sunt cruciale. Să punem capăt acestui efect de domino aici, săptămâna aceasta, miercurea aceasta.
De cealaltă parte, omul de a cărui victorie se tem mai toţi liderii europeni speră că se va putea urca pe valul anti-sistem care a dus la Brexit şi la victoria lui Donald Trump.
Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate din Olanda: Nu sunt domnul Trump, eu sunt eu, am propriul partid, în ţara mea. Dar are loc ceva ce eu numesc "o primăvară patriotică". Am văzut-o începând cu Brexit.
Tocmai pentru că mediul politic din Olanda e atât de fragmentat, e posibil ca partidul care va câştiga aceste alegeri să nici nu adune 20% din voturi. Aşadar, e posibil ca, din două partide câte are acum, viitoarea coaliţie de guvernare să ajungă să fie formată şi din patru partide. E un factor care va genera o instabilitate a guvernului olandez, avertizează experţii. Iar perioada de negocieri pentru formarea noului guvern s-ar putea întinde şi pe trei-patru luni.
Doru Franţescu, director VoteWatch Europe: Cel mai probabil scenariu este să vedem revenirea la o coaliţie de centru-dreapta, formată din partidul aflat acum la guvernare, al premierului Mark Rutte, care este un partid de factură liberală, plus un alt partid liberal şi creştin-democraţi. O a doua posibilitate e să avem, din nou acelaşi prim-ministru, pentru că cel mai probabil va obţine un număr semnificativ de voturi, cu o coaliţie de centru-dreapta şi de centru-stânga, luând partide şi de la stânga, şi de la dreapta.
Problema e, însă, alta: din anumite puncte de vedere, Geert Wilders deja a câştigat. Şi nu e vorba de numărul de mandate pe care ar urma să le adune în Parlamentul olandez.
Doru Franţescu: Partidul naţionalist al lui Wilders se află într-o postură destul de bună în sondaje şi, chiar dacă nu va pune primul-ministru sau nu va fi parte din coaliţia de guvernare, deja exercită influenţă asupra politicilor guvernului olandez. Nu trebuie neapărat să câştigi alegerile sau să faci parte din guvern pentru a exercita influenţă. Lucrul acesta se vede deja. În această perioadă, guvernul olandez a virat destul de mult către o poziţie mai eurosceptică.
În vremuri normale, puţini oameni din afara Olandei s-ar fi uitat, fie şi în treacăt, la alegerile parlamentare olandeze. Dar acestea nu sunt nici pe departe vremuri normale, comentează Ian Buruma, celebru istoric anglo-olandez. Lumea occidentală este lovită de un val de populism, iar ceea ce se întâmplă în Olanda ar putea fi un indicator foarte relevant pentru cum vor evolua mişcările populiste şi extremiste în celelalte alegeri europene din acesst an, mai scrie Buruma, într-un articol din New York Times. Din anumite privinţe, în Olanda începe miercuri un test pentru viitorul Uniunii Europene.
Doru Franţescu: Olanda este un actor important în special în zona euro, iar viitorul zonei euro este în joc, aşa cum este în joc şi viitorul Uniunii Europene, în ansamblul său. <musca> Alegerile din Olanda sunt relevante pentru că, în funcţie de ecuaţia politică de acolo, vom vedea o presiune într-o direcţie sau alta în care să o ia Uniunea Europeană. Sigur, nu este vorba numai despre alegerile din Olanda. Avem un set de alegeri anul acesta: le vom avea şi pe cele din Franţa, cele din Germania, poate în Italia. Combinaţia rezultantă din aceste alegeri este determinantă pentru viitorul Uniunii Europene.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
