Franța. Macron anunță că a fost victima unui atac informatic „masiv”
Este scandal în Franța cu numai o zi înainte de turul decisiv al alegerilor prezidențiale. Emmanuel Macron, candidatul de centru, acuză că a fost ținta unui atac informatic de amploare.
Echipa de campanie a lui Emmanuel Macron a denunțat vineri seară o „acțiune de piratare masivă și coordonată”. Este vorba despre difuzarea pe rețele sociale a unor „informații "interne” de campanie, cum ar fi mesaje electronice sau documente contabile.
„Fișierele care circulă au fost obținute în urmă cu câteva săptămâni prin piratarea e-mailurilor personale și de serviciu ale mai multor responsabili ai mișcării”, a precizat En Marche!, mișcarea lui Macron, într-un comunicat. Sursa citată precizează că toate aceste documente sunt „legale”.
Astfel, mii de email-uri ale staffului de campanie al lui Emmanuel Macron au fost publicate pe internet, în încercarea de a-l discredita pe acesta - susţin cei din echipa sa. Hackerii ar fi avut un plan bine pus la punct. Alături de documente veridice, care conţin informaţii contabile şi comunicate interne, piraţii informatici au publicat pe internet şi falsuri, pentru a crea confuzie.
Pentru moment, nu se ştie cine a fost la originea atacului cibernetic, dar luna trecută, experţi în securitatea online au spus că hackerii ruşi vizează campania electorală a lui Emmanuel Macron.
Scandalul amintește de controversa similară iscată în Statele Unite la alegerile prezidențiale de anul trecut, în care Rusia este suspectată că a interferat puternic în campania electorală prin intermediul unor hackeri.
Coincidenţă sau nu, cu doar trei ore înainte de aceste dezvăluiri, candidatul de centru a spus într-un interviu că reţelele sociale i-au făcut mult rău.
„De la început, extremiştii de stânga şi cei de dreapta au decis că sunt inamicul lor. Aşa că reţelele sociale mi-au făcut mult rău. Şi în spatele acestui lucru există o contaminare, v-o spun sincer, există publicaţii, pe care unii dintre dumneavoastră le ştiu prea bine, care continuă să titreze: Emmanuel Macron, fost bancher. Nu cunosc niciun responsabil politic, candidat la alegerile prezidenţiale, care a fost ministru doi ani şi funcţionar mai mulţi ani, numit încă după profesia sa”, a arătat Macron.
Nici Macron, nici contracandidata sa, Marine Le Pen, nu au avut prea mult timp la dispoziție pentru a reacționa. Vineri, la miezul nopții, campania electorală din Franța s-a încheiat și nici candidații, dar nici presa nu mai au voie să facă declarații care ar putea influența cursul alegerilor, relatează trimisul special Digi24 la Paris, Raluca Lunculescu.
Tocmai de aceea, detaliile apar pe rețelele sociale și în presa străină, în special cea belgiană. Se vorbește, astfel, despre documente care ar putea fi dovada unei evaziuni fiscale în tabăra Macron sau a unei finanțări frauduloase a campaniei, pentru că printre aceste documente electronice publicate scurse pe internet sunt și foarte multe acte financiare, facturi, sume de bani cheltuite. De altfel, responsabilul campaniei lui Macron a spus că sunt calcule intermediare și că nu s-a tras linie la cheltuielile de campanie.
E de notat că scandalul intervine sâmbătă, când nu mai e posibil să se facă sondaje electorale în Franța.
Activiști de dreapta din SUA în spatele atacului?
Până la nouă gigabytes de date au fost publicate online pe un pofil numit EMLEAKS, pe Pastebin, un site care permite distribuirea anonimă de documente, relatează agenția Reuters, citată de News.ro.
Potrivit En Marche!, documentele arată numai funcţionarea normală a campaniei prezidenţiale, însă documentele autentice au fost amestecate pe reţelele de socializare cu unele false, pentru a răspândi „îndoiala şi dezinformarea”.
Potrivit unui cercetător în securitate informatică de la Digital Forensic Research Lab (centrul de reflecţie al Consililui Atlantic), Ben Nimmo, analizele iniţiale sugerează că un grup din SUA de activişti de alternativă-dreapta s-a aflat în spatele eforturilor iniţiale de răspândire a documentelor pe reţelele de socializare. Ulterior, acestea au fost preluate şi promovate de susţinători ai lui Marine Le Pen.
Hashtagul #MacronLeaks a fost răspândit prima dată de Jack Posobiec, un activist pro-Trump al cărui profil de Twitter îl identifică drept şeful de redacţie al site-ului de extremă-dreapta Rebel TV.
Posobiec nu a putut fi contactat deocamdată de Reuters.
Un oficial din Ministerul francez de Interne a refuzat să comenteze, invocând normele franceze care interzic orice comentariu care ar putea influenţa alegerile în ultima zi.
Comisia Electorală prezidenţială a anunţat într-un comunicat că va avea o reuniune sâmbătă pentru a discuta subiectul. Comisia a îndemnat presa să aibă grijă în publicarea detaliilor din e-mailuri, ţinând cont că s-a încheiat campania.
Influența rusă
Primele informaţii privind un atac informatic vizând En Marche! au apărut la sfârşitul lunii trecute.
Feike Hacquebord, cercetător la compania de securitate informatică din Japonia Trend Micro, a declarat că are dovezi că un grup de hackeri cunoscut ca Pawn Storm sau APT28 a vizat echipa de campanie a lui Macron cu e-mailuri virusate şi a încercat să instaleze viruşi şi programe de supraveghere pe site-ul candidatului En Marche!
Potrivit specialistului, există indicii care leagă atacurile vizând campania lui Macron cu cele de anul trecut, care au vizat servere Partidului Democrat din SUA. Expertul a avertizat că tehnici similare au fost folosite şi în cazul partidului cancelarului german Angela Merkel, în aprilie şi mai 2016.
Hacquebord a precizat că Pawn Storm a lansat atacurile de pe computere din Franţa, Marea Britanie şi alte ţări, în martie şi aprilie.
Rusia a negat orice implicare în atacurile care au vizat campania lui Macron.
Aceasta nu a fost prima dată când echipa lui Macron ar fi vizată de atacuri informatice. În februarie, secretarul general al En Mache a afirmat că partidul a fost vizat de „sute, dacă nu mii” de atacuri vizând reţelele sale şi bazele de date. Potrivit lui, atacurile au fost lansate de pe teritoriul Rusiei.
Candidatul francez de centru Emmanuel Macron şi-a consolidat avansul în sondaje în faţa rivalei sale de extremă-dreapta Marine Le Pen, în ultima zi a unei campanii electorale tumultoase, care a dat peste cap politica ţării.
Patru sondaje noi îl creditează pe Macron cu 62% din intenţiile de vot în al doilea tur de scrutin, faţă de 38% pentru Le Pen. Acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de candidatul de centru în sondaje realizate de institute de prestigiu, după primul tur de scrutin din 23 aprilie. Un al cincilea sondaj îl creditează cu 61,5% din intenţiile de vot.
Pe de altă parte, un sondaj publicat vineri de Odoxa, arată că un sfert dintre alegătorii francezi probabil că se vor abţine duminică. Mulţi dintre ei sunt alegători de stânga dezamăgiţi că toţi candidaţii lor au fost eliminaţi din primul tur de scrutin. O astfel de rată de absenteism ar fi a doua cea mai mare la un al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 1965, subliniind nemulţumirea multor alegători faţă de opţiunile existente.
În primul tur de scrutin, rata de participare a fost de aproape 78%.
Potrivit analiştilor, Macron şi-a consolidat semnificativ poziţia după ultima dezbatere televizată, ce a avut loc miercuri.
Citiți și: Un nou scandal izbucnește și în tabăra Marine Le Pen
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
