„Vreau să scot în evidenţă câteva dintre principalele angajamente luate. Autorităţile şi-au exprimat puternica dorinţă pentru un proces amplu de reforme structurale şi au promis să se abţină de la anularea unor măsuri, precum şi de la acţiuni unilaterale care ar putea afecta negativ ţintele fiscale, creşterea economică sau stabilitatea financiară. (...) În plus, autorităţile elene şi-au reiterat angajamentul fără echivoc de a-şi onora pe deplin şi la termen obligaţiile financiare către toţi creditorii”, a declarat la finalul negocierilor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup.
Anunţul şefului Eurogrup a venit la capătul unei întâlniri tensionate desfăşurate la Bruxelles. Ambele părţi au făcut concesii. Miniştrii din zona euro au renunţat să le ceară grecilor noi măsuri de austeritate, precum tăierea pensiilor sau majorarea TVA.
De partea cealaltă, executivul elen s-a angajat să prezinte până luni lista cu reforme structurale în administraţia publică, în lupta contra fraudei fiscale şi corupţiei.
„De astăzi, începem să fim coautori ai destinului nostru, coautori ai reformelor pe care noi vrem să le implementăm, pe care noi le vom decide, pe care le vom discuta cu partenerii noştri şi pe care le vom folosi ca arme împotriva relelor din societatea şi economia Greciei”, a declarat Yanis Varoufakis, ministrul grec de Finanţe.
La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul european pentru Afaceri Economice, a subliniat că „acordul la care s-a ajuns nu este doar în interesul Greciei şi al poporului elen, ci şi în cel al zonei euro şi cetăţenilor europeni. Este un acord echilibrat”, a caracterizat documentul comisarul european.
În timpul negocierilor cu grecii, ministrul francez al finanţelor postase pe Twitter un mesaj în care anunța: „Avansăm, avansăm” - semn ca discuţiile mergeau în direcţia cea bună.
Acordul Greciei cu creditorii internaționali expira la sfârşitul acestei luni, iar până acum, Germania refuzase cererea grecilor pentru prelungirea acordului de salvare cu şase luni, fără ca Atena să facă reforme economice.
Programul de asistenţă financiară pentru statul elen a fost prelungit acum cu patru luni. Grecia nu a renuntat, însă, la dorinţa ei de a pune punct măsurilor de austeritate. Din acest motiv, executivul de la Atena trebuie să prezinte luni lista cu reformele economice şi structurale pe care urmează să le facă.
Acordul încheiat în 2010 între Grecia, Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI prevede un pachet de ajutor financiar de 240 de miliarde de euro. Analiştii economici avertizau că, fără o înţelegere, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată şi ar putea părăsi zona euro.
În prezent, datoria publică a Greciei depăşeşte 300 de miliarde de euro.
Emil Hurezeanu: Grecii au încercat să păcălească pe toată lumea
Grecii au încercat să păcălească pe toată lumea şi să obţină prelungirea acordului de finanţare fără nicio obligaţie, spune jurnalistul Emil Hurezeanu. O reuşită a Greciei ar fi dus la un dezastru european şi la un precedent periculos, este de părere analistul.
Emil Hurezeanu: „Grecii sunt vicleni, ingenioși, ideologizați, sunt și pragmatici însă. Fac un experiment destul de periculos. Au încercat să le tragă preșul de sub picioare germanilor. Ei, nu au reușit. Au vrut să nu se umble decât la prima parte a acordului, unde e vorba de posibilitatea prelungirii și să nu se umble și la partea a doua, care prevede reforme. (...) Tsipras cu Syriza se gândeau că țin francezii, italienii cu ei și poate chiar austriecii. Or, li s-a spus: fără dublu joc! Nu ne luați pe noi aliați împotriva Germaniei! Dacă Europa îi iartă pe greci, o să spună și ceilalți: din moment ce au tăiat datoriile Greciei, i-au iertat pe greci, noi ce cusur avem? Ei, și-atunci ne-am dus pe copcă!”
Urmăriți comentariul complet al jurnalistului Emil Hurezeanu referitor la Grecia în materialul video de mai sus.