„În primul rând, o încetare a focului cu începere din 15 februarie, la miezul nopţii. În al doilea rând, care este de asemenea important, este retragerea armamentului greu al armatei ucrainene. Este, de asemenea, un acord politic. În primul rând, o reformă constituţională care să ia în considerare drepturile legitime pentru cei ce trăiesc în Donbas. Ceea ce urmează sunt subiectele legate de frontieră, care ar trebui să fie discutate în comun cu miliţiile din Donbas, la fel ca şi unele probleme umanitare”, a declarat Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.
La rândul lui, preşedintele francez Francois Hollande a precizat că, în cadrul negocierilor, s-a discutat nu doar despre încetarea luptelor ci şi despre găsirea unei soluţii pentru criza ucraineană în totalitate.
„Acordul general cuprinde toate problemele discutate, de la încetarea focului la controlul frontierei, trecând prin descentralizare, bineînţeles, retragerea armamentului greu şi, în acelaşi timp, reluarea relaţiilor economice. Salutăm, de asemenea, efortul preşedintelui Putin, care a făcut presiuni în momentele necesare asupra separatiştilor”, a spus Francois Hollande, preşedintele Franţei.
A fost o noapte dură mai ales pentru preşedintele Ucrainei. Un consilier al liderului de la Kiev a declarat că între preşedintele rus Vladimir Putin şi Petro Poroşenko s-a dus un adevărat război al nervilor.
„A fost extrem de dificil. Ni s-au pus condiţii inacceptabile, privind retragerea, capitularea. În ciuda acestor presiuni enorme, am respins orice fel de statut de autonomie pentru Donbas”, a declarat Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei.
Dacă pentru partea ucraineană acordul înseamnă respectarea integrităţii teritoriale, din partea rebelilor lucrurile se văd diferit.
„Ştim că victoria va fi a noastră. Nu e important cum o obţinem, prin mijloace politice sau militare”, a spus Igor Plotniţki, lider separatist.
De altfel, mişcările de trupe şi luptele nu au încetat nici măcar în timpul negocierilor de la Minsk.
Chiar în timpul negocierilor de la Minsk, 50 de tancuri şi lansatoare de rachete ruseşti au pătruns în Ucraina, potrivit unui oficial de la Kiev. Iar corespondentul BBC în regiunea separatistă Doneţk a relatat că a auzit explozii în zonă după încheierea acordului de încetare a focului.
Marele semn de întrebare după negocierile de la Minsk este legat de linia de demarcaţie a teritoriului controlat de rebeli. Nu există nicio declaraţie pe această temă şi nici documentul dat publicităţii de Moscova nu face vreo referire la trasarea graniţei dintre regiunea separatistă şi restul Ucrainei.
Rebelii controlează acum o zonă de aproape două ori mai mare faţă de vara anului trecut. Separatiştii pro-ruşi stăpânesc oraşele Lugansk şi Doneţk, inclusiv aeroportul internaţional din oraş, considerat un punct strategic în zonă.
În cifre, este un teritoriu cu o lungime de 70-80 de km şi o lăţime de 20-30 km. Reprezintă câteva procente din întreaga suprafaţă a Ucrainei.