Cei mai înalţi responsabili ai Uniunii Europene, reuniți vineri la Kiev, în cadrul Summitului Ucraina – UE, își afișează sprijinul faţă de procesul de aderare a Ucrainei la blocul comunitar, într-un moment în care atacurile se intensifică în estul ţării, relatează France Presse.
Acest summit, care se desfăşoară după aproape un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, îi reuneşte în special pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şeful Consiliului European, Charles Michel, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Vă vom susţine în fiecare etapă a parcursului dumneavoastră spre UE”, a promis pe Twitter Charles Michel, sosind vineri în capitala ucraineană, unde sirene de alertă antiaeriană au răsunat în cursul dimineţii, amintind de riscul permanent al unui nou atac cu rachete ruseşti.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Ucraina este oficial candidată la aderare din iunie 2022, proces anevoios necesitând numeroase reforme care ar putea dura ani, dar pe care Kievul speră să-l accelereze.Preşedintele Zelenski a spus astfel joi că ţara sa merită să înceapă „din acest an” negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană.„Fiecare pas în direcţia unei mai mari integrări a Ucrainei în UE este o sursă de inspiraţie pentru poporul nostru”, a pledat el, cerând totodată intensificarea şi mai mult a presiunii internaţionale asupra Rusiei, scrie Agerpres.
La Kiev, Ursula von der Leyen a dat asigurări că lucrează la noi sancţiuni împotriva Rusiei cu ocazia împlinirii unui an de la declanşarea invaziei la 24 februarie. Ea nu şi-a detaliat intenţiile cu privire la acest al zecelea pachet de sancţiuni, dar a dat asigurări că Rusia „va trebui să plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat”.
Şefa executivului european a apreciat că măsurile punitive luate de un an au făcut deja economia rusă să dea înapoi cu „o generaţie”, menţionând că plafonarea preţului la exportul de petrol rusesc la 60 de dolari barilul costă Moscova 160 de milioane de euro zilnic.
Un embargo european asupra produselor petroliere rafinate ruseşti exportat pe cale maritimă urmează să intre în vigoare duminică, Kremlinul denunţând vineri o măsură „negativă” care va „dezechilibra şi mai mult” pieţele.
Kievul cere de altfel utilizarea activelor ruseşti îngheţate în ţările occidentale pentru a finanţa reconstrucţia Ucrainei, o măsură dezbătută aprins şi care ridică mai multe probleme de ordin legal. Pe teren, forţele ruse îşi continuă bombardamentele sângeroase.
La Kramatorsk, mare oraş din est controlat de trupele Kievului, echipele de intervenţie au extras joi seara corpul unei femei de sub dărâmături, după ce un atac cu rachete rusesc a distrus mai multe imobile şi a ucis patru persoane în această săptămână.
În contextul în care în curând se va împlini un an de la declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei, Kievul se aşteaptă la o nouă ofensivă majoră a Moscovei de îndată ce condiţiile meteorologice o vor permite.
După o serie de înfrângeri umilitoare în toamnă, Kremlinul a mobilizat sute de mii de rezervişti şi şi-a înmulţit atacurile terestre, în special în estul Ucrainei. Forţele ruseşti au repurtat câteva succese pe câmpul de luptă în jurul oraşului Bahmut, pe care încearcă să-l cucerească încă din vară.
Pentru a susţine forţele ucrainene, ţările occidentale au acceptat în cele din urmă să trimită tancuri grele - Leopard de concepţie germană, Abrams americane şi Challenger britanice, după îndelungate tergiversări din teama de a provoca o agravare a conflictului.
Dar Kievul nu a obţinut pentru moment rachete de înaltă precizie cu rază de acţiune mai mare de 100 km, de care armata sa afirmă că are nevoie pentru a lovi liniile logistice ruseşti, şi nici avioane de luptă pe care le solicită.
Livrările de tancuri promise au accentuat în orice caz furia Moscovei, care prezintă opiniei sale publice invazia în Ucraina drept un război ce urmăreşte să împiedice Occidentul să distrugă Rusia, notează AFP.
În cursul unui eveniment care comemora joi 80 de ani de la victoria sovieticilor asupra naziştilor la Stalingrad, preşedintele rus Vladimir Putin a făcut din nou o paralelă între ofensiva în Ucraina şi al Doilea Război Mondial.
„Este incredibil, dar tancuri germane Leopard ne ameninţă din nou”, a lansat Putin, care se exprimase de la Volgograd (ex-Stalingrad, sud-vest), avertizând: „Avem cu ce să răspundem şi asta nu se va limita la blindate!”.
Editor : Loredana Bancăș
