Live Text Rușii au distrus depozite cu cereale din portul Odesa. Ucrainenii au început să folosească bombe cu dispersie
Sirenele antiaeriene au răsunat, vineri, la Odesa, pentru a patra noapte la rând, însă forţele aeriene ucrainene au anunţat că alerta s-a încheiat, potrivit CNN. Volodimir Zelenski a declarat că în primele patru zile ale acestei săptămâni rușii au folosit peste 150 de rachete și de drone. De asemenea, un consilier francez de politică externă susține că China livrează echipamente militare pentru a sprijini Rusia.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Rusia dă explicații Chinei după ce a avariat consulatul Beijingului din Odesa, în urma atacurilor cu rachete
ACTUALIZARE 21:55 Rusia a dat explicaţii, vineri, Chinei cu privire la daunele provocate Consulatului General al Beijingului din Odesa în urma unui atac rusesc, efectuat cu o zi înainte asupra infrastructurii oraşului-port, a transmis Ministerul rus de Externe, citat de EFE, potrivit Agerpres.
„În legătură cu informaţiile despre pagubele provocate Consulatului General al Chinei din Odesa în 20 iulie, Ministerul de Externe al Rusiei a oferit Ambasadei Chinei la Moscova explicaţiile necesare cu privire la desfăşurarea operaţiunii militare speciale” în Ucraina, a precizat diplomaţia rusă într-un comunicat.
MAE rus a transmis ambasadei chineze că „toate canalele de comunicare funcţionează fără probleme” între Rusia şi China şi că s-a convenit „continuarea unei cooperări strânse între Moscova şi Beijing”. Atacul combinat cu rachete şi drone al Rusiei asupra sudului Ucrainei din 20 iulie a afectat infrastructura portuară din Odesa, precum şi clădiri administrative şi rezidenţiale, precum şi Consulatul General al Chinei.
Citește mai mult AICI
Bulgaria trimite aproximativ o sută de vehicule blindate în Ucraina
ACTUALIZARE 21:10 Bulgaria a decis să trimită aproximativ o sută de vehicule blindate de transport în Ucraina, în primul transport de echipament greu al țării balcanice la Kiev, relatează The Guardian.
„Acest echipament nu mai este necesar pentru nevoile Bulgariei și poate fi un sprijin serios pentru Ucraina în lupta sa de a-și păstra independența și integritatea teritorială a țării după agresiunea rusă nejustificată și neprovocată”, a transmis parlamentul bulgar.
Bulgaria, membră a UE și NATO, are în stoc cantități mari de arme în stil sovietic râvnite de Ucraina, transmite Agence France-Presse. Dar țara rămâne din punct de vedere istoric și cultural foarte aproape de Moscova și a fost profund divizată cu privire la problema trimiterii de ajutor în Ucraina.
Liderul partidului pro-rus Vazrazhdane, Kostadin Kostadinov, a calificat decizia de vineri „perfidă și rușinoasă”, iar partidul socialist BSP s-a opus fost, de asemenea, măsurii. Până în prezent, Bulgaria a trimis la Kiev un singur pachet de ajutor militar, conținând în mare parte jachete și căști, dar luna trecută mandatul a fost preluat un guvern pro-UE.
Zelenski spune că ritmul contraofensivei este mai lent decât era anticipat
ACTUALIZARE 21:00 Președintele Volodimir Zelenki spune despre contraofensivă că avansează lent, deoarece operațiunea a început mai târziu decât se aștepta inițial, relatează CNN.
„Aveam planuri să pornim contraofensiva în primăvară, dar nu am făcut-o, pentru că, sincer, nu aveam suficiente muniții și armament și nu aveam suficiente brigăzi pregătite corespunzător – adică, antrenate corespunzător în aceste arme”, a declarat Zelenski, vineri, pentru Forumul de Securitate din Aspen.
„Pentru că a început puțin mai târziu, lucrul ăsta a dat șansa Rusiei să mineze teritoriul și să construiască mai multe linii de apărare”, spune el.
„Cu siguranță rușii au avut mai mult timp decât aveau nevoie. Din cauza asta, au construit toate acele linii. Și într-adevăr, aveau o mulțime de mine pe câmpurile noastre. Din această cauză, contraofensiva noastră are un ritm mai lent”, a spus Zelenski.
Zelenski: Ucraina va „răspunde” atacurilor rusești
ACTUALIZARE 19:00 Ucraina „va răspunde” la atacurile Rusiei, a declarat Volodimir Zelenski după bombardamentele ruse din Donțk, în urma cărora au murit doi copii, relatează Sky News.
„Rusia a ucis încă doi copii astăzi, în atacul asupra satului Druzhba, comunitatea Toretsk, regiunea Donețk. O fată născută în 2007 și un băiat născut în 2013 au murit”, a scris președintele ucrainean pe Twitter.
În altă parte, în regiunea Cernihiv din nordul Ucrainei, guvernatorul acesteia, Vyacheslav Chaus, a declarat că un angajat al unui centru cultural a fost găsit mort în urma bombardamentelor rusești, relatează The Guardian.
Orașul-port sudic Odesa a fost atacat și astăzi - și a fost aproape în fiecare zi în această săptămână. „În total, de la începutul săptămânii, peste 20 de persoane au suferit de teroarea rusă doar în regiunea Odesa”, a spus el în discursul său de marți seară.
„Numai răul absolut poate provoca astfel de lovituri. Vom răspunde”, a spus el.
Doi copii au fost uciși în bombardamentele rusești, în regiunea Donețk
ACTUALIZARE 18:00 Autoritățile ucrainene au anunțat că doi copii au fost uciși, vineri, în bombardamentele efectuate de forțele ruse în satul Druzhba din estul regiunii Donețk, potrivit unui oficial regional, citat de CNN.
„În jurul orei 15.00, rușii au bombardat satul cu artilerie – unul dintre obuze a lovit curtea în care stăteau copiii – un băiat de 10 ani și o fată de 16 ani”, a scris șeful administrației militare din regiunea Donețk, Pavlo Kyrylenko, pe canalul său Telegram. „Erau frate și soră.”
„În plus, o femeie în vârstă a fost rănită în același sat în timpul bombardamentului – a fost dusă la spital”, a adăugat el.
Putin acuză că Polonia vrea să „intervină direct” în Ucraina
ACTUALIZARE 17:00 Liderul rus Vladimir Putin a afirmat, vineri, în cadrul unei întâlniri cu membrii Consiliului de Securitate al Rusiei, că Polonia intenţionează să ocupe o parte din Ucraina, relatează The Guardian, care citează BBC Rusia.
„În ceea ce-i priveşte pe liderii polonezi, probabil că se aşteaptă să formeze un fel de coaliţie sub umbrela NATO şi să intervină direct în conflictul din Ucraina, pentru ca apoi să smulgă o bucată mai grasă pentru ei, pentru a-şi recâştiga, aşa cum cred ei, teritoriile lor istorice din Ucraina de astăzi, în vestul ţării", a afirmat Putin.
„Teritoriile vestice ale Poloniei de astăzi sunt un cadou al lui Stalin pentru polonezi, au uitat oare prietenii noştri de la Varşovia acest lucru? Noi le vom reaminti”, a adăugat Putin.
„Există acum o dorinţă evidentă a Poloniei de a invada partea de vest a Ucrainei. Acesta este motivul pentru care Ucraina nu este invitată în NATO”, a declarat săptămâna trecută şi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-un interviu pentru Al-Jazeera.
Moscova a mai invocat anterior ideea unor „cadouri” teritoriale din partea autorităţilor sovietice, pentru a justifica anexarea Crimeei de către Rusia, menţionează The Guardian.
Polonia, unul dintre cei mai fideli aliaţi ai Ucrainei
Polonia, unul dintre cei mai fideli aliaţi ai Ucrainei, a furnizat arme Kievului şi a primit refugiaţi, dar nu s-a arătat interesată să trimită trupe în Ucraina - în ciuda afirmaţiilor contrare ale lui Putin.
În schimb, Polonia şi-a întărit apărarea la graniţa cu Belarusul, ţară aliată a Rusiei, unde s-au deplasat luptătorii din forţa de mercenari Wagner după revolta eşuată din Rusia. Teritoriul belarus - care se învecinează cu Ucraina, dar şi cu Polonia şi Lituania, ţări membre ale UE şi NATO - a servit drept rampă de lansare pentru ofensiva rusă din Ucraina.
Joi, Belarusul a declarat că mercenarii Wagner au început să antreneze forţele speciale belaruse într-un poligon militar aflat la doar câţiva kilometri de graniţa cu Polonia.
Pe de altă parte, Putin a avertizat că Moscova va folosi „toate mijloacele pe care le are la dispoziţie” pentru a proteja Belarusul în cazul unui atac.
„Dezlănţuirea unei agresiuni împotriva Belarusului va însemna o agresiune împotriva Federaţiei Ruse”, a declarat Putin, în condiţiile în care Rusia a început luna trecută să transfere focoase nucleare tactice în Belarus.
Putin a declarat că au existat rapoarte de presă despre planuri pentru o unitate polono-lituaniană care să fie folosită pentru operaţiuni în vestul Ucrainei, pentru a ocupa teritoriul de acolo.
„Este binecunoscut faptul că ei visează, de asemenea, la pământurile din Belarus. Dar în ceea ce priveşte Belarusul, acesta face parte din statul unional cu Rusia. Declanşarea unei agresiuni împotriva Belarusului va însemna o agresiune împotriva Federaţiei Ruse. Vom răspunde la acest lucru cu toate mijloacele de care dispunem”, a spus Putin.
Regiunea Odesa, atacată din nou cu rachete ruseşti, de data aceasta în plină zi
ACTUALIZARE 16:55 Rusia a bombardat în noaptea de joi spre vineri cu rachete instalaţii ucrainene unde se pregăteau atacuri cu drone kamikaze, a reacţionat vineri Ministerul rus al Apărării, după a patra noapte consecutivă de atacuri ruseşti cu rachete şi drone asupra unor infrastructuri din oraşul-port Odesa, încă o salvă de rachete fiind lansată vineri în aceeaşi regiune în plină zi, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
„Noaptea aceasta, Forţele Armate ruse au lansat un nou atac cu arme de precizie cu rază lungă de acţiune dinspre mare împotriva instalaţiilor în care se pregăteau acte teroriste împotriva Rusiei cu folosirea dronelor de atac”, a transmis Ministerul rus al Apărării. Potrivit acestuia, „toate ţintele au fost atinse”, fără a da detalii despre localizarea acestora.
Potrivit responsabililor ucraineni, Rusia a atacat cu rachete şi drone începând de marţi în fiecare noapte instalaţii portuare folosite pentru exportul cerealelor şi alte infrastructuri ale industriei agricole ucrainene.
Două dintre aceste atacuri au fost justificate de Moscova drept „represalii” după atacul ucrainean efectuat luni cu drone acvatice de suprafaţă asupra podului Kerci, care leagă peninsula Crimeea anexată şi Rusia continentală.
Lansarea acestor atacuri coincide şi cu retragerea Rusiei din acordul mediat de ONU şi Turcia pentru transportul cerealelor ucrainene printr-un coridor sigur în Marea Neagră. Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia caută prin aceste bombardamente să degradeze cât mai mult infrastructura ucraineană destinată exportului de cereale.
În toate aceste patru atacuri, Rusia a folosit peste 70 de rachete, în special rachete de croazieră Kalibr lansate de pe nave din Marea Neagră, şi circa o sută de drone.
Un al cincilea atac a fost efectuat vineri înainte de orele prânzului cu şapte rachete, provocând pagube într-un district tot din regiunea de coastă Odesa.
„Ţinta a fost o infrastructură importantă. Încă evaluăm amploarea pagubelor, nu avem informaţii despre victime”, a declarat reprezentantul Administraţiei Militare din regiunea Odesa, Oleg Kiper, fără a oferi deocamdată alte detalii. Şi purtătoarea de cuvânt a armatei ucrainene, Natalia Humeniuk, a confirmat că acest ultim atac şi-a atins ţinta.
Portul Constanța poate transporta mai multe cereale din Ucraina, după prăbușirea acordului
ACTUALIZARE 16:50 Portul Constanţa din România, principala rută alternativă a Ucrainei după ce retragerea Rusiei a dus la prăbuşirea acordului care îi asigura transporturile de cereale pe Marea Neagră, are capacitatea de a gestiona încărcături suplimentare până la jumătatea lunii august, a declarat pentru Reuters Viorel Panait, director general al operatorului porturar Comvex şi şeful organizaţiei patronale Constanta Port Business Association.
Viorel Panait a spus că, în paralel, operatorii portuari caută să îşi augmenteze capacitatea. După ce Rusia a decis să renunţe, luni, la acordul ce asigura Ucrainei un coridor securizat pentru transportul cerealelor sale din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră, Constanţa devine cea mai mare rută alternativă de transport maritim. De la începutul războiului, portul român a gestionat deja o treime din exporturile de cereale ale Ucrainei.
Acum, presiunea de tranzit va creşte asupra portului Constanţa, care în mod tradiţional se ocupă de exporturile de recolte ale României şi ale vecinilor săi fără ieşire la mare, între care Ungaria şi Serbia, notează Reuters.
Zelenski l-a revocat pe ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit, după ce diplomatul l-a criticat
ACTUALIZARE 12:35 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a revocat vineri pe ambasadorul său în Regatul Unit, Vadim Pristaiko, personaj cheie în relaţiile în relaţiile dintre Kiev şi Londra, potrivit unui decret publicat pe site-ul preşedinţiei ucrainene, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
Decretul nu furnizează motivele luării deciziei, dar ambasadorul l-a criticat recent pe preşedintele ucrainean, exprimându-şi regretul pentru afirmaţiile "sarcastice" ale şefului statului care l-au vizat pe ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, care ceruse mai multă recunoştinţă pentru ajutorul militar furnizat de aliaţi Kievului.
Potrivit decretului prezidenţial, Pristaiko a fost revocat şi din funcţia de reprezentant al Ucrainei la Organizaţia Maritimă Internaţională.
Într-un interviu acordat săptămâna trecută Sky News, Pristaiko a fost întrebat despre remarcile ministrului apărării britanic Ben Wallace, care a sugerat că Kievul trebuie să arate mai multă recunoştinţă pentru livrările de arme de la aliaţii săi care o ajută să lupte împotriva forţelor ruse de ocupaţie.
Zelenski a răspuns afirmând că Ucraina a fost mereu recunoscătoare Marii Britanii, un aliat de neclintit. El a fost de asemenea citat de media britanice cu afirmaţia potrivit căreia Wallace i-ar putea spune cum să-şi exprime această recunoştinţă sau „cum am putea să ne trezim dimineaţă şi să ne exprimăm cuvintele de recunoştinţă faţă de ministru”.
Întrebat dacă Zelenski a fost sarcastic, Pristaiko a declarat pentru Sky că a fost vorba de „puţin sarcasm”, atunci când preşedintele „a spus că în fiecare dimineaţă ne vom trezi şi îi vom telefona lui Ben Wallace pentru a-i mulţumi”.
„Nu cred că acest sarcasm este sănătos”, a spus el, adăugând: „Nu trebuie să le arătăm ruşilor că se întâmplă ceva între noi, trebuie să ştie că lucrăm împreună”.
Decretul lui Zelenski nu menţionează cine îl va înlocui pe Pristaiko, în vârstă de 53 de ani, un diplomat experimentat şi fost vicepremier care a deţinut postul de ambasador în Regatul Unit timp de trei ani.
„Viermele lui Putin”, noua rachetă folosită de ruși la bombardarea Odesei. Ucrainenii spun că e dificil de interceptat
ACTUALIZARE 10:43 Oficialii armatei ucrainene au recunoscut că au probleme în interceptarea noilor rachete de croazieră Onix („Strobilul” - vierme inelat - în codificarea NATO), folosite de Rusia în recentele atacuri asupra Odesei și a infrastructurilor portuare ucrainene, se arată în cea mai recentă analiză a Institutului pentru Studiul Războiului.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, colonelul Iuri Ihnat a precizat că rachete Onix zboară la o viteză de peste 3.000 de kilometri pe oră la o altitudine mare, după care coboară brusc la 10-15 metri deasupra solului înainte de a lovi ținta, ceea ce le face extrem de dificil de detectat și distrus.
Astfel, rușii au folosit rachete de croazieră Onix în atacurile de pe 19 iulie din regiunea Odesa. Aceste rachete sunt folosite pentru a lovi ținte aflate direct pe coastă.
Citește continuarea AICI.
Rachete rusești au lovit depozite de cereale din Odesa, afirmă un oficial ucrainean
ACTUALIZARE 10:20 Rachete rusești au lovit depozite de cereale din Odesa în cursul nopții, distrugând tone de recolte depozitate, în timp ce forțele Moscovei au vizat orașul portuar din sudul țării pentru a patra noapte consecutivă, a declarat un oficial militar ucrainean.
Într-o postare pe Telegram, vineri, Oleg Kiper, șeful administrației militare regionale din Odesa, a declarat că atacurile au fost efectuate cu rachete Kalibr lansate din Marea Neagră.
„Din păcate, există lovituri asupra terminalelor de cereale ale unei întreprinderi agricole din regiunea Odesa. Inamicul a distrus 100 de tone de mazăre și 20 de tone de orz”, a declarat el, potrivit CNN.
Două persoane au fost rănite în urma atacurilor, a adăugat el.
„Teroarea este, fără îndoială, legată de afacerea cu cereale”
Atacurile susținute ale Rusiei asupra orașului Odesa fac parte din eforturile Moscovei de a distruge capacitatea Ucrainei de a exporta alimente, a susținut vineri un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.
„Inamicul continuă teroarea, iar teroarea este, fără îndoială, legată de afacerea cu cereale”, a declarat Natalia Humeniuk, purtător de cuvânt al forțelor armate ucrainene din sudul țării.
Humeniuk a declarat că a fost foarte dificil pentru Ucraina să distrugă rachetele de croazieră avansate ale Rusiei care au vizat Odesa, reluând comentariile făcute joi de Forțele Aeriene ucrainene. Vorbind la televiziunea ucraineană, Humeniuk a declarat că o mulțime de echipamente agricole și de salvare au fost avariate în barajul de atacuri rusești din această săptămână.
Un important consilier francez de politică externă susține că China livrează echipamente militare pentru a sprijini Rusia
Emmanuel Bonne, un consilier al președintelui francez Emmanuel Macron, a făcut această afirmație la Forumul de securitate Aspen, potrivit CNN.
„Da, există indicii că fac lucruri pe care am prefera să nu le facă”, a răspuns Bonne.
Când a fost presat să spună dacă China livrează arme, Bonne a spus: „Ei bine... echipamente militare... din câte știm noi livrează masiv capacități militare Rusiei”.
Oficialii francezi au declarat pentru CNN că Bonne s-a referit la tehnologii civile care pot fi folosite și în scop militar și asistență „nonletală”: căști și veste antiglonț.
„Ceea ce avem nevoie cel mai mult este abținerea Chinei. Avem nevoie ca ei să înțeleagă că Ucraina este un conflict de amploare globală și că nu putem oferi Ucrainei să piardă din motive de principiu, dar și din motive care sunt foarte operaționale. Și ceea ce este în joc pentru noi în Ucraina este mult mai mult decât, știți, suveranitatea Ucrainei. Este foarte mult despre stabilitatea lumii”. a declarat Bonne.
China susține că este o parte neutră în ceea ce privește războiul din Ucraina și a încercat să se prezinte ca un potențial mediator de pace în conflict.
Potrivit unui reportaj anterior al CNN, firmele chinezești de stat din domeniul apărării au menținut relații comerciale cu companiile rusești de apărare sancționate de la începutul invaziei Moscovei în Ucraina. Experții spun că astfel de rețele bine stabilite ar putea fi valorificate dacă Beijingul ar oferi un ajutor direct și letal pentru efortul de război al Kremlinului.
La începutul acestui an, liderii occidentali au avertizat că China ia în considerare acest pas. Beijingul a negat în repetate rânduri acest lucru, ridiculizând avertismentul ca fiind o „defăimare”, și și-a apărat în mod repetat comerțul „normal” cu Rusia și a respins ceea ce numește sancțiuni „unilaterale” împotriva Moscovei.
Luna trecută, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că China a asigurat SUA și alte țări că nu va oferi ajutor letal Rusiei.
„Nu am văzut nicio dovadă care să contrazică acest lucru. Ceea ce ne îngrijorează în permanență, totuși, sunt firmele chineze, companii care ar putea furniza tehnologie pe care Rusia o poate folosi pentru a-și avansa agresiunea în Ucraina. Și am cerut guvernului chinez să fie foarte vigilent în această privință”, a declarat Blinken.
Zelenski: Oamenii ar trebui să simtă că resursele bugetare sunt utilizate corect şi adecvat
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, joi seară, într-un nou discurs, că resursele statului ar trebui să fie folosite pentru apărare, nu pentru proiecte care în acest moment nu sunt prioritare. El a menţionat că ucrainenii ar trebui să simtă că resursele bugetare sunt utilizate în mod corect şi adecvat.
Zelenski şi-a început discursul cu mulţumiri: „În primul rând, aş dori să le mulţumesc tuturor celor care ajută oamenii şi oraşele noastre să depăşească consecinţele atacurilor ruseşti. Odesa şi întreaga regiune, Nikolaev, Zaporojie, regiunea Zhytomyr, Harkov... regiunile de frontieră, regiunea Doneţk... Le mulţumesc tuturor salvatorilor, medicilor, asistentelor, voluntarilor, poliţiei, autorităţilor locale... Le mulţumesc tuturor celor care lucrează pentru binele oamenilor şi al Ucrainei. Victimelor atacurilor ruseşti li se oferă asistenţa necesară. Încă o dată şi încă o dată, le mulţumesc angajaţilor din porturile noastre şi din infrastructura de transport în general, care fac totul pentru a păstra potenţialul de export al Ucrainei şi accesul nostru la economia globală”.
În primele patru zile ale acestei săptămânii ruşii au folosit peste 150 de rachete şi drone
El a menţionat că în primele patru zile ale acestei săptămânii ruşii au folosit peste 150 de rachete şi drone.
„În doar patru zile din această săptămână, începând de luni, teroriştii ruşi au folosit deja aproape 70 de rachete de diferite tipuri, aproape 90 de „Shaheduri” împotriva statului nostru şi, într-o proporţie semnificativă, împotriva oraşului Odesa şi a regiunii Odesa, a oraşului Nikolaev, a altor oraşe şi comunităţi din sudul ţării. Desigur, luptătorii noştri au reuşit să doboare o parte din rachetele şi dronele inamice, iar pentru aceasta mulţumesc fiecărui apărător al cerului... Dar, din păcate, capacitatea apărării aeriene ucrainene nu este încă suficientă pentru a proteja întregul cer ucrainean... Colaborăm cu partenerii noştri cât mai activ posibil pentru a obţine sisteme suplimentare de apărare aeriană care pot asigura pacea şi securitatea în Odesa noastră şi în toate celelalte oraşe şi comunităţi din ţara noastră”, a afirmat el.
Zelenski a mulţumit pentru înăsprirea de către mai multe state a sancţiunilor care vizează Rusia.
„Astăzi aş dori să mulţumesc mai multor state care au înăsprit sancţiunile împotriva entităţilor ruseşti, diverse entităţi care, într-un fel sau altul, ajută Rusia să desfăşoare această agresiune inumană. Mulţumesc Statelor Unite, Canadei şi Uniunii Europene. Sute de noi obiective de sancţiuni au fost implementate cu succes. Rusia şi toţi cei din această lume care îndrăznesc să ajute teroriştii trebuie să simtă presiunea din ce în ce mai mare a sancţiunilor - fie că sunt persoane fizice, companii sau ţări. Astăzi, Banca Naţională a Ucrainei a luat o decizie importantă în ceea ce priveşte instituţia financiară care operează în ţara noastră şi care este deţinută de oligarhi ruşi - se află sub sancţiuni în diferite jurisdicţii... Au fost aplicate sancţiunile NSDC. Iar acum va fi corect ca Guvernul Ucrainei să examineze imediat propunerile relevante ale Băncii Naţionale a Ucrainei şi să le sprijine în relaţie cu această instituţie financiară. În interesul deponenţilor, de dragul stabilităţii financiare şi al justiţiei de bază”, a mai spus liderul de la Kiev.
Zelenski vrea să se găsească fonduri extrabugetare pentru „proiecte cu adevărat necesare”
Volodimiir Zelenski a precizat că vrea să se găsească fonduri extrabugetare pentru „proiecte cu adevărat necesare”.
„Astăzi, am vorbit, de asemenea, cu prim-ministrul Şmîhal despre o altă problemă care ar trebui să fie luată în considerare, în special prin prisma justiţiei. Cheltuielile bugetare. În vremuri de război ca aceasta, atenţia maximă a statului şi, prin urmare, resursele statului, ar trebui să fie cheltuite pentru apărare. Acesta este un lucru evident. Şi orice proiect care poate fi implementat în contul resurselor extrabugetare ar trebui să fie implementat în acest mod. Acest lucru este valabil pentru diverse domenii, inclusiv pentru cultură. Muzee, centre culturale, simboluri, seriale TV - toate acestea sunt importante, dar acum există alte priorităţi. Găsiţi fonduri extrabugetare. Nu fonduri de stat. Aşadar, i-am sugerat premierului doi paşi. Primul este de a găsi fonduri extrabugetare pentru proiecte care sunt cu adevărat necesare acum. Există oameni în lume care pot ajuta. În al doilea rând, i-am cerut prim-ministrului să ia în considerare înlocuirea ministrului Culturii şi Politicii Informaţionale din Ucraina”.
„Aş dori, de asemenea, să fac un apel la toate autorităţile locale din ţara noastră: oamenii ar trebui să simtă că resursele bugetare sunt utilizate în mod corect şi adecvat. Toată lumea înţelege despre ce este vorba. Pietrele de pavaj, decoraţiunile oraşului şi fântânile pot aştepta până după victorie”, a subliniat el.
Zelenski a vorbit şi despre faptul că Ucraina continuă activitatea de mobilizare a lumii pentru a proteja securitatea alimentară şi viaţa normală.
„Astăzi, pentru prima dată în istoria relaţiilor dintre ţările noastre, am vorbit cu prim-ministrul Etiopiei, în special despre încercarea Rusiei de a distruge exporturile noastre de cereale. Astăzi, aproximativ 20 de milioane de oameni din Etiopia sunt în pragul foametei. Aceasta este una dintre cele mai critice situaţii din lume. Anul trecut, exporturile ucrainene au salvat vieţile a cel puţin un milion de etiopieni - atât de multă hrană am reuşit să trimitem în această ţară, aproape 300 de mii de tone. Şi dacă nu ar fi fost agresiunea rusă, am fi putut salva mult mai multe vieţi şi am fi putut oferi mult mai multă securitate. Sunt încrezător că anul acesta putem face acest lucru - toţi împreună, întreaga lume. Nimeni în lume nu este interesat să permită Rusiei să distrugă piaţa mondială a alimentelor. Şi, apropo, am început deja să ne pregătim pentru reuniunea Consiliului de Securitate al ONU programată pentru mâine, care este dedicată tocmai acestei probleme, securitatea alimentară. Le sunt recunoscător tuturor celor din lume care ne ajută!”, a adăugat preşedintele Ucrainei.
Ucraina a început să folosească muniţie cu dispersie în contraofensivă, dezvăluie oficiali americani
Militarii ucraineni au început să folosească muniţie cu dispersie în cadrul contraofensivei împotriva Rusiei, anunţă doi oficiali americani şi o persoană la curent cu dosarul, care confirmă dezvăluiri în acest sens ale cotidianului american The Washington Post (WP), relatează CNN. Statele Unite aşteaptă în continuare să primească informaţii actualizate de la armata ucraineană despre cât de eficient este acest armament cu submuniţie - controversat - pe câmpul de luptă, potrivit unuia dintre oficiali.
Cotidianul american The Washington Post (WP) a dezvăluit că Ucraina foloseşte în lupte muniţie cu dispersie. Statele Unite au anunţat pe 8 iulie că trimit acest armament Ucrainei, pe care l-au livrat o săptămână mai târziu.
Acest tip de armament este controversat din cauză că împrăştie numeroase „bombe” mici într-o zonă largă şi reprezintă astfel o ameninţare pe termen lung la adresa civililor în cazul în care nu explodează. Rusia a ameninţat să răspundă cu aceeaşi monedă.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat duminică că Moscova dispune de stocuri de armament cu submuniţie şi analizează dacă să le folosească împotriva Ucrainei. Însă atât Rusia, cât şi Ucraina sunt acuzate de folosirea acestui tip de armament în război, inclusiv în zone dens populate. ONU anunţa în martie că a compilat informaţii credibile despre faptul că forţe ruse au folosit muniţie cu dispersie în zone populate de cel puţin 24 de ori.
CNN dezvăluia anul trecut, în urma unei anchete jurnalistice, că Kremlinul a tras 11 rachete cu submuniţie către Harkov, al doilea cel mai mare oraş ucrainean, în primele zile ale invaziei ruse. Ucraina a folosit la rândul său armament cu dispersie inclusiv în zone populate, acuză Cluster Munition Monitor, o asociaţie a societăţăii civile, parteneră a ONU.
Armata ucraineană vrea să ţintească cu acest tip de armament cele mai mari concentrări de trupe şi echipament militar ruseşti. Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) întâmpină dificultăţi în a furniza Ucrainei cantităţi mari de muniţie de care are nevoie în cadrul contraofensivei prelungite, iar Occidentul depune eforturi să crească producţia de muniţie. Este neclar dacă muniţia de artilerie grea pe care ucrainenii o folosesc zilnic ar fi suficientă pe termen lung, fără muniţia cu dispersie, potrivit unor analişti militari.
Generalul de brigadă Oleksandr Tarnavski declara CNN, săptămâna trecută, în centrul Ucrainei, că acest tip de muniţie „poate schimba în mod radical” câmpul de luptă. „Inamicul înţelege, de asemenea, că, prin obţinerea acestei muniţii, vom avea un avantaj”, declara el.
Un „exerciţiu militar” al forţelor ruse a avut loc în nord-vestul Mării Negre, a anunţat Moscova
Un „exerciţiu militar” a fost efectuat de către forţele ruse în nord-vestul Mării Negre, a anunţat Moscova vineri dimineaţă, indicând că au fost trase rachete antinavă pentru lovirea unei ţinte pe mare, informează AFP, citată de Agerpres.
Potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, nave din Flota rusă din Marea Neagră au lansat rachete de croazieră antinavă „asupra unui vas-ţintă în zona de antrenament de luptă în nord-vestul Mării Negre”.
„Datele de telemetrie şi supraveghere video din vehicule aeriene fără pilot au confirmat succesul exerciţiului de luptă. Nava-ţintă a fost distrusă ca urmare a loviturilor cu rachete”, a adăugat partea rusă.
Ministerul Apărării rus a indicat de asemenea că aviaţia Flotei, în coordonare cu navele, a efectuat acţiuni pentru a izola zona închisă temporar navigaţiei.
Rusia a anunţat miercuri că începând de a doua zi va considera navele care se deplasează către Ucraina în Marea Neagră drept „potenţiale ambarcaţiuni militare”.
„Mai multe zone din nord-vestul şi sud-estul apelor internaţionale ale Mării Negre au fost declarate temporar periculoase pentru trecere”, a menţionat Moscova.
Tensiunile au sporit în această săptămână în Marea Neagră după ce Rusia a anunţat luni că se retrage din acordul privind exporturile de cereale ucrainene, crucial la nivel mondial. Acest acord, negociat sub egida ONU şi a Turciei, le-a permis navelor cargo încărcate cu cereale ucrainene să părăsească porturile din sudul Ucrainei prin culoare maritime protejate.
Podul din Crimeea se redeschide după ce a fost închis temporar, afirmă presa de stat rusă
Podul care leagă Crimeea de Rusia s-a redeschis după ce a fost închis, timp de aproximativ 20 de minute. A fost activată, de asemenea, o alertă de raid aerian, a relatat agenţia de ştiri de stat rusă RIA Novosti, citând autorităţi, scrie CNN.
Un consilier al liderului din Crimeea a făcut apel la oameni să rămână calmi, la primele ore ale zilei de vineri, după închiderea temporară a podului.
”Prieteni, trăim în condiţii (de operaţiune militară specială). Duşmanul a lovit deja de două ori podul Crimeei. La orice ameninţare teoretică, oamenii şi maşinile trebuie îndepărtaţi de acolo. Mii de oameni asigură securitatea non-stop”, a declarat Oleg Kryucikov, consilier al liderului instalat de ruşi în Crimeea, Serghei Aksionov.
"Vă rugăm să rămâneţi calmi în astfel de situaţii şi lăsaţi telefoanele. Duşmanul monitorizează discuţiile şi profită de videourile şi entuziasmul vostru”, a adăugat el.
Autorităţile instalate de Rusia nu au anunţat încă ce anume a provocat închiderea podului şi activarea alertei de raid aerian.
Luni, un oficial de securitate ucrainean a revendicat responsabilitatea Kievului pentru un atac asupra podului care leagă peninsula anexată de Rusia. Este o rută vitală pentru aprovizionare pentru efortul de război al Moscovei în Ucraina şi un proiect personal al preşedintelui Vladimir Putin.
Traversarea de aproape 12 mile, cunoscută ca Podul Kerci, este cea mai lungă din Europa. Atacul de luni a fost al doilea de când Rusia a lansat invadarea Ucrainei, după ce un camion cu combustibil a explodat în timp ce traversa podul, în octombrie.
Preţurile grâului au crescut joi pentru a treia zi consecutiv, în condiţiile agravării conflictului dintre Rusia şi Ucraina
Preţurile grâului au crescut joi, pentru a trei zi consecutiv, după ce Rusia a ameninţat că va trata navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene drept transportatori de mărfuri militare, adâncind temerile legate de o criză globală a securităţii alimentare, transmite CNBC.
Cel mai activ contract pentru grâu tranzacţionat la Chicago Board of Trade a fost tranzacţionat în creştere cu aproximativ 1,4%, la 737,6 cenţi pe buşel, atingând un maxim al ultimelor trei săptămâni.
În şedinţa precedentă contractul a urcat cu 8,5%, cel mai mare câştig zilnic consemnat în mai bine de un an, pe fondul tensiunilor geopolitice în creştere.
Cu toate acestea, preţurile grâului rămân cu mult sub nivelurile de vârf de 1.177,5 cenţi pe buşel atinse în luna mai a anului trecut.
Creşterea vine după decizia de luni a Kremlinului de a se retrage din Iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră, un acord extrem de important în timpul războiului, care a oferit un coridor umanitar maritim pentru exportul de cereale ucrainene.
Şeful ONU, António Guterres, a spus că regretă ”profund” decizia Rusiei de a pune capăt iniţiativei, care de fapt a pus capăt unei „linii salvatoare” pentru sute de milioane de oameni de pe tot globul care se confruntă cu foametea, precum şi pentru cei care se luptă deja cu creşterea costurilor alimentelor.
Şeful Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a declarat joi că decizia Rusiei de a se retrage din pact va pune în pericol securitatea alimentară globală.
„Ceea ce ştim deja este că acest lucru va crea o criză alimentară mare şi uriaşă în lume”, a spus Borrell, joi, înaintea reuniunii miniştrilor de Externe ai UE.
Atacuri asupra terminalelor de cereale
Forţele ruse au lansat în ultimele zile atacuri extinse cu rachete şi drone împotriva infrastructurii portuare şi cerealiere din sudul Ucrainei.
Institutul pentru Studierea Războiului, un institut de cercetăro cu sediul în SUA, a declarat miercuri că atacurile recente ar putea reafirma obiecţiile Rusiei faţă de reînnoirea acordului cu cereale la Marea Neagră şi să împiedice capacitatea Kievului de a exporta mărfuri agricole.
Ministerul Agriculturii al Ucrainei a declarat miercuri că recentele atacuri asupra portului Odesa din sudul Ucrainei şi a altor oraşe au distrus 60.000 de tone de cereale, precum şi o infrastructură crucială.
Oficialii occidentali şi ucraineni au acuzat Rusia că îi atacă în esenţă pe toţi cei care se bazează pe exporturile de cereale ale Ucrainei şi că îi pune pe oamenii vulnerabili în pericol.
O mare parte din cerealele şi produsele alimentare ucrainene merg în ţări din Africa şi Orientul Mijlociu.
Moscova a avertizat că de joi toate navele care navighează spre porturile ucrainene vor fi considerate „a fi implicate în conflictul ucrainean de partea regimului de la Kiev”.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că ţara va restabili imediat acordul internaţional de cereale dacă cerinţele sale sunt îndeplinite. Acestea includ ridicarea restricţiilor care limitează expedierea completă a propriilor exporturi de cereale şi îngrăşăminte şi încetarea sancţiunilor împotriva Băncii Agricole Ruse.
De când a fost semnat în iulie anul trecut, ONU a estimat că Iniţiativa privind cerealele Mării Negre a permis exportul a peste 32 de milioane de tone metrice de mărfuri alimentare din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră - Odesa, Ciornomorsk şi Pivdenni, cunoscut anterior ca Yuzhni - în 45 de ţări din întreaga lume.
ONU a spus că acordul a jucat „un rol indispensabil” în securitatea alimentară globală, în timp ce analiştii au spus că a sprijinit stabilitatea preţurilor şi a prevenit penuria în lumea în curs de dezvoltare.
Investitorii, însă, s-au pregătit pentru eliminarea iniţiativei.
„Ucraina va fi acum forţată să-şi exporte majoritatea cerealelor şi seminţelor oleaginoase prin graniţele sale terestre şi porturile dunărene. Acest lucru va duce la creşterea semnificativă a costurilor de transport şi va genera o presiune suplimentară asupra profiturilor fermierilor ucraineni”, a declarat luni Carlos Mera, şeful pieţelor de mărfuri agricole la creditorul olandez Rabobank.
„Efectul secundar al acestui lucru este că i-ar putea determina să planteze mai puţin în sezonul următor, punând o presiune suplimentară asupra proviziilor în viitor”, a adăugat el.
În cele din urmă, Mera a declarat că denunţării acorduli înseamnă că ţările cu venituri mici din Africa şi Orientul Mijlociu vor deveni probabil mai dependente de grâul rusesc - o ţară care reprezintă mai mult de 20% din exporturile globale de grâu.
Procurorii ruși au cerut o nouă pedeapsă de 20 de ani pentru Aleksei Navalnîi pentru „extremism”
Procurorii din Rusia au cerut o nouă sentință de 20 de ani pentru disidentul Aleksei Navalnîi, încarcerat de regimul Putin din 2021, pentru noi acuzații de „extremism”, a anunțat echipa de avocați a opozantului rus, conform The Moscow Times.
Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, este acuzat din nou că a creat o „comunitate extremistă” și o organizație care „încalcă drepturile cetățenilor, finanțează extremismul, face apel la acțiuni extremiste și implică minori în acte periculoase și în reabilitarea nazismului”.
Navalnîi și echipa sa au condamnat aceste noi acuzații ca fiind „absurde” și motivate politic.
Citește continuarea AICI.
Bărbații din Ucraina care fug de război în România. "Nu sunt văzut doar ca un dezertor, ci și ca trădător"
De la izbucnirea războiului, peste 6.500 de bărbați au fugit ilegal din Ucraina în România. Au traversat munții sau au trecut înot apa râului Tisa, iar unii dintre ei au plătit trădarea cu viața. Cei care au supraviețuit se tem acum de faptul că ar putea ajunge la închisoare în țara lor, după ce războiul se va fi terminat, dar și de disprețul celor lăsați dincolo de graniță, scriu jurnaliștii olandezi de la NRC, care au realizat, recent, un reportaj în Maramureș, la granița cu Ucraina.
Treizeci de secunde. Atât i-a luat lui Ion să treacă granița din Ucraina în România. Cele mai intense 30 de secunde din viața lui. Cu doar câteva zile înainte, fusese luat de pe stradă pentru a fi trimis pe front.
"Am fost prins într-o baracă timp de trei zile, după ce am fost luat de pe stradă în fața casei mele de soldați, pentru a lupta pe front". Recunoaște că a plătit cuiva mită 500 de dolari ca să poată merge temporar acasă, cu condiția să obțină, în decurs de 5 zile, un certificat medical, care să ateste că are probleme de sănătate. "În a cincea zi am trecut râul", povestește Ion.
Citește continuarea AICI.
Editor : Bianca Chirilă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
