Live Text Rușii îi acuză pe ucraineni că bombardează regiunile rusești Kursk și Belgorod. Kievul spune că a distrus o unitate rusă la Makiivka
Regiunile ruseşti Kursk şi Belgorod au fost ţinta unor atacuri din partea forţelor ucrainene de peste graniţă în primele ore ale zilei de miercuri, au declarat oficialii locali, care au anunţat că cel puţin o persoană a fost rănită. În același timp, Ucraina a acuzat Moscova că pregăteşte o „provocare” la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de trupele ruse, în timp ce Rusia susţine, la rândul său, că Kievul pregăteşte un „atac” asupra centralei.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
AIEA anunţă că nu există semne de mine sau explozibili la centrala Zaporojie
ACTUALIZARE 22.30 Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) anunţă miercuri că nu există indicii care să arate prezenţa unor mine sau explozivi la Centrala Nucleară Zaporojie, în Ucraina, după ce preşedintele ucraineran Volodimir Zelenski a acuzat Kremlinul, citând informaţii clasificate militare, de instalarea unor explozivi pe acoperişul instalaţiei, relatează CNN.
”Experţi AIEA prezenţi la Centrala Nucleară Zaporojie au inspectat în ultimele zile şi săptămâni părţi ale instalaţiei, inclusiv unele secţiuni ale perimetrului bazinului mare de răcire, şi au efectuat vizite regulate în instalaţie, fără să observe până în prezent vreun indiciu vizibil al unor mine sau explozivi”, anunţă într-o actualizare directorul AIEA Rafael Mariano Grossi.
Experţi AIEA au solicitat un acces suplimentar în instalaţie, pentru a confirma absenţa unor mine sau exploizivi, anunţă Grossi.
Mai ales un ”acces pe acoperişurile unităţilor 3 şi 4 este esenţial, dar şi un acces la părţi ale sălii turbinelor şi părţie ale sistemuluui de răcire al centralei”, precizează el.
Ucraina a anunţat miercuri că a implementat proceduri în vederea unei eventuale luări cu asalt a centralei nucleare.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Kremlinul a acuzat, la rândul său, ”o mare ameninţare a sabotării Kievului”.
”Ţinând cont de creşterea tensiunilor şi activităţilor militare în zona în care se află această centrală nucleară majoră, experţii noştri trebuie să fie în măsură să verifice faptele pe teren”, a subliniat Grossi.
”Rapoartele lor independente şi obiective vor ajuta în clarificarea situaţiei actuale a instalaţiei, crucială într-un moment ca acesta, în care au loc acuzaţii neconfirmate şi contraacuzaţii”, a subliniat el.
AIEA anunţă că este la curent cu informaţii potrivit cărora mine şi alţi explozivi au fost plasaţi în interiorul şi în jurul Centralei Nucleare Zaporojie.
”Directorul general (al AIEA Rafael) Grossi a anunţat că echipa AIEA nu a raportat niciun bombardament sau explozie recente şi că prezenţa militară în instalaţie pare neschimbată”, a anunţat agenţia ONU.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat CNN că a exercitat presiuni în vederea unei suplimentări a unor inspeciţii AIEA.
”Noi am spus, uitaţi «echipa dumneavoastră de acolo, sunt doar patru oameni, iar această instalaţie este ca un oraş (...). Uriaşă. Este foarte mare. Patru persoane nu vor găsi mine”, a declarat Zelenski.
Rusia a cucerit Centrala Nucleară Zaporojie la începutul lui martie 2022, însă aceasta este operată în continuare în principal de către muncitori ucraineni.
Cea mai mare centrală nucleară din Europa se află în prima linie a frontului în Războiul din Ucraina. Bombardamente în apropiere sunt curente, iar centrala a fost deconectată frecvent de la reţeaua electrică ucraineană, alimentând în mai multe rânduri temeri cu privire la un eventual accident nuclear.
Kremlinul neagă că Xi Jinping i-a cerut lui Putin să nu folosească arme nucleare în Ucraina
ACTUALIZARE 20.45 Kremlinul neagă informația potrivit căreia președintele chinez Xi Jinping l-ar fi avertizat pe omologul rus Vladimir Putin să nu folosească arme nucleare în Ucraina, scrie The Guardian.
„Nu, nu pot confirma asta”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, întrebat de jurnaliști despre un raport al Financial Times care spunea că Xi a transmis mesajul când a vizitat Moscova în martie.
Peskov a spus că cele două țări au emis declarații la momentul respectiv cu privire la subiectul discuțiilor lor și a numit toate celelalte rapoarte despre vizita de stat a lui Xi la Moscova „ficțiune”.
Potrivit unor oficiali din Occident şi din China citaţi sub acoperirea anonimatului de Financial Times (FT), Xi Jinping l-ar fi avertizat pe Putin în legătură cu folosirea armelor nuclare în timpul vizitei de stat a președintelui chinez la Moscova, din luna martie, una dintre primele sale deplasări externe după ani de izolare din cauza politicii zero-Covid.
Cum a devenit Ucraina cel mai bun teren de testare pentru echipamentele militare ale NATO
ACTUALIZARE 18.30 Războiul din Ucraina oferă statelor membre NATO posibilitatea de a testa echipamentele militare moderne pe un câmp de luptă real, obținând informații valoroase despre cum funcționează armamentul pe care îl produc și ce trebuie îmbunătățit. Ministrul Apărării din Ucraina a declarat pentru Financial Times că "nu se poate inventa un teren de testare mai bun pentru industria de armament a lumii", iar specialiștii sunt încântați de sugestiile oferite de militarii ucraineni pentru îmbunătățirea tehnologiei.
Numeroase state membre NATO, printre care se numără SUA, Canada, Marea Britanie, Germania și Franța, au trimis Ucrainei echipament militar și au instruit forțele de la Kiev pentru a contracara atacurile armatei ruse, notează BusinessInsider, care citează Financial Times.
Însă armele pe care aceste state le-au furnizat au devenit din ce în ce mai sofisticate odată cu evoluția războiului - Ucraina insistând să primească de la partenerii occidentali tancuri moderne, sisteme antiaeriene și avioane de luptă.
Oleksiy Reznikov, ministrul Apărării de la Kiev, a declarat pentru publicația citată că, în războiul din Ucraina, aliații săi "pot vedea dacă armele lor funcționează, cât de eficient funcționează și dacă trebuie modernizate".
Citește continuarea AICI
Rusia are capacitatea să producă 100 de rachete pe lună, spun servciile militare ucrainene
ACTUALIZARE 17:45 Rusia are în prezent capacitatea să producă 100 de rachete pe lună - peste 10 rachete balistice Iskander, aproximativ 30 de rachete de croazieră Kalibr şi până la 60 de exemplare de alte tipuri de rachete de croazieră şi balistice, potrivit şefului adjunct al Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Oleksi Gromov, citat de EFE, potrivit Agerpres.
Într-un interviu publicat miercuri de agenţia oficială de presă Ukrinform, Gromov a explicat că Rusia poate menţine acest ritm de producţie pentru că a impus fabricilor de armament un regim de funcţionare nonstop.
Responsabilul GUR a afirmat că Rusia încalcă unele dintre sancţiunile internaţionale instituite împotriva sa pentru a continua să aibă acces la componentele de care are nevoie pentru fabricarea rachetelor sale.
Rusia utilizează pe front drone de atac de producţie proprie, cum ar fi drona „Lanţet”, dar capacitatea sa de producţie de aparate fără pilot este limitată din cauza sancţiunilor, a spus Gromov, adăugând că Moscova primeşte livrări "constante" de drone kamikaze Shahed din Iran, pe care armata rusă le lansează împotriva teritoriului ucrainean aproape în fiecare noapte.
Potrivit lui Gromov, Rusia a ajuns la acorduri cu Iranul pentru construirea unei fabrici care să producă drone Shahed pe teritoriul Republicii Tatarstan (partea central-estică a Rusiei), într-o zona situată la zece kilometri de oraşul Kazan, capitala acestei republici din componenţa Federaţiei Ruse.
Consilierul lui Zelenski îl critică pe șeful IAEA, Rafael Grossi: Omul este absolut ineficient în gestionarea riscului-cheie
ACTUALIZARE 17:30 Mihailo Podoliak, înalt consilier al președintelui Volodimir Zelenski, îl critică dur pe Rafael Grossi, șeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) pentru modul în care gestionează situaţia fragilă de la centrala nucleară din Zaporojie, aflată din primele zile ale invaziei sub controlul Rusiei. Podoliak susține că AIEA poate influența Rusia, dacă exercită presiuni asupra corporației nucleare de stat Rosatom, informează DPA.
„Omul este absolut ineficient în gestionarea riscului-cheie„, a declarat Mihailo Podoliak la o televiziune ucraineană, referindu-se la directorului AIEA, Rafael Grossi. AIEA are „pârghii clare de influenţă” asupra Rusiei. Potrivit acestuia, Agenția ar fi putut exercita presiuni asupra corporaţiei nucleare de stat Rosatom, prin care s-ar fi putut forţa o retragere a Rusiei şi deminarea uzinei.
Citește continuarea AICI
Armata ucraineană a obținut „succese parţiale” la sud de Bahmut
ACTUALIZARE 17:00 Armata ucraineană a raportat miercuri noi „succese parţiale” în localitatea Klişciivka, la sud de Bahmut, şi a anunţat că trupele sale continuă să respingă ofensivele ruseşti în Liman, Avdiivka şi Mariinka, situate de asemenea pe frontul de est, transmite EFE, citată de Agerpres.
„Vedem succese parţiale în zona Klişciivka”, a declarat purtătorul de cuvânt al Statului Major ucrainean, Andri Kovalov, care a explicat de asemenea că forţele ucrainene securizează terenul pe care au reuşit să îl recupereze în această parte a frontului.
Kovalov a confirmat că operaţiunile ofensive ucrainene continuă şi la nord de oraşul Bahmut, ocupat practic în întregime de ruşi.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Statului Major ucrainean, forţele ruse mobilizează rezerve pentru a contracara operaţiunile ucrainene şi suferă pierderi grele.
Ucraina şi-a început contraofensiva în urmă cu mai bine de o lună şi desfăşoară atacuri în zona Bahmut şi în alte două puncte mai la sud pe linia frontului, în provinciile Doneţk şi Zaporojie.
ONU depune „toate eforturile” pentru a salva acordul privind cerealele din Marea Neagră
ACTUALIZARE 16:00 Organizația Națiunilor Unite depune „toate eforturile” pentru a prelungi acordul privind cerealele de la Marea Neagră, care va expira în curând, a declarat secretarul general al Conferinţei ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare, potrivit Sky News.
„Avem nevoie de amândouă pentru a continua să reducem prețurile și pentru a avea piețe stabile de alimente și îngrășăminte în lume. Organizația Națiunilor Unite rămâne angajată să depună toate eforturile pentru continuarea acordurilor”, a declarat Rebeca Grynspan reporterilor la Geneva.
Grynspan a mai spus că un oficial al ONU ar putea fi nevoit să viziteze Rusia pentru a încerca să salveze acordul, care garantează siguranța navelor care pleacă și sosesc în porturile ucrainene din apele controlate de Rusia.
„Vom lua în considerare posibilitatea de a merge la Moscova în zilele care au mai rămas, dar acest lucru nu a fost confirmat încă”, a spus ea.
Acordul urmează să expire la 17 iulie.
Italia și Polonia vor ca celelalte țări membre NATO să ofere „garanții reale de securitate” Ucrainei
ACTUALIZARE 15:50 Liderii Italiei și Poloniei, Giorgia Meloni și Mateusz Morawiecki, au mărit presiunea asupra unora dintre ceilalți membri NATO înaintea unui summit care va avea loc săptămâna viitoare, cerând „garanții reale de securitate” pentru Ucraina, potrivit Sky News.
În cadrul summitului, care va avea loc la Vilnius în perioada 11-12 iulie, se vor purta discuții ample privind modul în care ar putea fi realizată posibila aderare a Ucrainei și alte pachete de sprijin.
Se spune că Italia și Polonia sunt „perfect de acord” în ceea ce privește abordările lor față de Ucraina și NATO, ambele țări dorind mai multe garanții de securitate pentru Kiev.
„Oferirea de garanții reale de securitate Ucrainei este, de asemenea, o condiție esențială pentru realizarea în viitor a unei păci juste și durabile”, a declarat Meloni în timpul unei vizite la Varșovia.
Președintele ZelenskI și o serie de alți lideri europeni au cerut mai mult sprijin din partea NATO, unii membri fiind reticenți în a apropia Ucraina de Alianță, în timp ce conflictul cu Rusia rămâne nerezolvat.
Încă nu există niciun motiv pentru a prelungi acordul privind cerealele, pe măsură ce termenul limită se apropie - Kremlin
ACTUALIZARE 15:40 Nu există încă niciun motiv pentru care Rusia să considere că poate prelungi acordul privind cerealele din Marea Neagră, a precizat Kremlinul, potrivit Sky News.
Rusia a insistat în mod constant că nu va prelungi acordul pentru a patra oară din cauza obstacolelor din calea propriilor sale exporturi.
Acordul, care a fost negociat de ONU și Turcia, urmează să expire pe 17 iulie, iar liderii occidentali au cerut Moscovei să acționeze.
Acordul a garantat siguranța navelor de cereale care se îndreaptă spre și dinspre porturile ucrainene prin apele controlate de Rusia de când a fost semnat în iulie anul trecut.
„Mai este încă timp pentru a îndeplini părțile din acord care privesc țara noastră. Până acum, această parte nu a fost finalizată. Din această cauză nu există motive deosebite pentru a prelungi acest acord”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Strategia de contraofensivă a Ucrainei se bazează pe reducerea forțelor și a resurselor rusești, potrivit ISW
ACTUALIZARE 11:00 Strategia de contraofensivă a Ucrainei se bazează pe reducerea forțelor și a resurselor rusești, mai degrabă decât pe recucerirea unor teritorii, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), potrivit Sky News.
În cea mai recentă actualizare a sa, Institutul precizează că strategia Kievului constă în a „conserva forța de muncă ucraineană cu prețul unui ritm mai lent de câștiguri teritoriale”.
Aceasta evidențiază cuvintele lui Oleksiy Danilov, un înalt oficial ucrainean din domeniul apărării, care a declarat marți că trupele sale își îndeplinesc „sarcina principală” de a distruge unitățile și bunurile rusești.
„Evaluarea lui Danilov subliniază prioritizarea campaniei în curs a Ucrainei de a diminua efectivele și activele rusești în detrimentul încercării de a efectua manevre mecanizate masive de amploare pentru a recâștiga rapid porțiuni mari de teritoriu”, se arată în raport.
Oamenii au început să fugă din regiunea din jurul centralei nucleare Zaporojie
ACTUALIZARE 10:40 Oamenii au început să fugă din regiunea din jurul centralei nucleare Zaporojie, după ce acuzațiile venite din ambele părți au dus la panică în rândul ucrainenilor, potrivit Sky News.
Editorul Sky News Dominic Waghorn spune că Rusia a creat un precedent pentru un astfel de eveniment prin aruncarea în aer a barajului de la Kahovka.
„Intensificarea anxietății în rândul ucrainenilor a fost reprezentată de afirmațiile rusești de pe bloguri potrivit cărora ucrainenii plănuiau să atace centrala. Când rușii îi acuză pe ucraineni că se pregătesc să facă ceva, este adesea un semn că sunt pe cale să facă ei înșiși acel lucru, așa cum am văzut cu barajul Kahovka”, a spus el.
Pe lângă afirmațiile de pe bloguri și comentariile președintelui Zelesnki cu privire la „posibilii explozibili” văzuți pe acoperiș, un consilier rus a declarat că se așteaptă un atac ucrainean asupra centralei în noaptea de 5 iulie.
„Asta a dus la alarmă. A dus la plecarea bruscă din țară a unui număr de ucraineni. Vedem cozi la punctul de trecere a frontierei spre Moldova, care se întind pe trei kilometri și nu am mai văzut așa ceva de luni de zile”, a relatat Waghorn.
Armata rusă și-a pierdut jumătate din capacitatea sa de luptă în Ucraina. „Este un eșec catastrofal”
ACTUALIZARE 10:30 Armata rusă și-a pierdut aproape jumătate din capacitatea sa de luptă în urma războiului din Ucraina, a declarat șeful statului major al armatei britanice, amiralul Tony Radakin, informează Kyiv Independent.
„Rusia și-a pierdut aproape jumătate din capacitatea de luptă a armatei sale. Anul trecut, armata rusă a tras 10 milioane de proiectile de artilerie, dar industria rusă poate produce, în cel mai fericit caz, un milion de obuze pe an”, a spus amiralul Radakin în cadrul unei audieri în parlamentul britanic, care a avut loc pe 4 iulie.
Citește continuarea AICI
Regiunile ruseşti Kursk şi Belgorod au fost ţinta unor atacuri din partea forţelor ucrainene în cursul nopţii, acuză guvernatorii
ACTUALIZARE 10:20 Regiunile ruseşti Kursk şi Belgorod au fost ţinta unor atacuri din partea forţelor ucrainene de peste graniţă în primele ore ale zilei de miercuri, au declarat oficialii locali, care au anunţat că cel puţin o persoană a fost rănită, relatează Reuters, potrivit News.ro.
„Atacul asupra oraşului Valuiki a durat mai mult de o oră”, a scris guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. O femeie a suferit răni la nivelul pieptului, potrivit acestuia.
Gladkov a precizat că forţele de apărare ruse au doborât trei obiecte aeriene, inclusiv o dronă.
De asemenea, forţele ucrainene au tras de 12 ori cu lansatoare de rachete Grad, a adăugat el. Cel puţin opt case private au fost avariate în urma atacurilor.
Separat, Roman Starovoit, guvernatorul regiunii Kursk, situată la nord de Belgorod şi care se învecinează de asemenea cu Ucraina, a declarat că o şcoală şi o casă privată au fost avariate atunci când satul Tiotkino a fost vizat de tiruri, dar nu a precizat forma atacului.
Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent aceste rapoarte, iar Ucraina nu revendică aproape niciodată în mod public responsabilitatea pentru atacurile din interiorul Rusiei sau de pe teritoriul controlat de Rusia în Ucraina. Ambele părţi neagă că au vizat civili în războiul de 16 luni pe care Rusia l-a lansat asupra vecinului său în februarie 2022.
Explozii şi atacuri în regiunile ruseşti care se învecinează cu Ucraina au avut loc aproape zilnic în ultimele luni, oficialii ruşi dând vina fie pe forţele ucrainene, fie pe sabotorii pro-ucraineni.
Kievul spune că a distrus o unitate rusă la Makiivka, Moscova susţine că au fost loviţi civili
ACTUALIZARE 10:00 Armata ucraineană a declarat marţi seara târziu că a distrus o formaţiune a forţelor ruseşti în Makiivka, localitate controlată de Moscova în regiunea Doneţk, în timp ce oficiali din partea Rusiei au anunţat că un civil a murit şi 36 au fost răniţi în atacurile Kievului, relatează Reuters, potrivit News.ro.
„Ca urmare a tirurilor de precizie efectuate de unităţile Forţelor de Apărare, o altă formaţiune de terorişti ruşi din Makiivka, ocupată temporar, a încetat să mai existe”, a declarat biroul de comunicare strategică al Forţelor Armate ale Ucrainei.
Într-un videoclip care însoţeşte declaraţia de pe Telegram, biroul de comunicare arătă ceea ce păreau a fi explozii într-o zonă slab consolidată.
Reprezentantul Rusiei instalat în partea regiunii ucrainene Doneţk controlată acum de Moscova, unde se află şi Makiivka, a declarat pe Telegram că un om a murit şi cel puţin 36 de persoane au fost rănite. Denis Puşilin spune că printre răniţi se numără un copil de aproape 3 ani şi un băiat de 7 ani.
„Seara târziu, inamicul a lansat atacuri feroce asupra unor zone rezidenţiale şi a unui complex spitalicesc”, a acuzat Puşilin pe canalul său de Telegram.
Moscova și Kiev se acuză reciproc de provocări și posibile atacuri asupra centralei nucleare de la Zaporojie
Armata ucraineană a avertizat cu privire la „posibila pregătire a unei provocări pe teritoriul centralei Zaporojie în viitorul apropiat”. Ea susţine că „obiecte similare cu dispozitive explozive au fost plasate pe acoperişul exterior al reactoarelor 3 şi 4”.
„Denotaţia lor nu ar trebui să afecteze generatoarele, ci să dea impresia unor bombardamente din partea ucraineană”, continuă armata, avertizând că Moscova „va face dezinformări pe acest subiect”.
La Moscova, un consilier al gigantului nuclear rus Rosatom, Renat Karchaa, a acuzat Kievul că a pregătit un „atac” asupra centralei.
„Astăzi am primit informaţii pe care sunt autorizat să le dezvălui. Pe 5 iulie, în timpul nopţii, în întuneric deplin, armata ucraineană va încerca să atace centrala nucleară din Zaporojie”, a declarat Renat Karchaa pentru televiziunea rusă.
El a dat asigurări că Kievul plănuieşte să folosească „arme de precizie cu rază lungă de acţiune” şi drone.
Aflată sub controlul armatei ruse din 4 martie 2022, cea mai mare centrală electrică din Europa a fost vizată de atacuri şi a fost deconectată de la reţeaua electrică de mai multe ori. Potrivit Kievului, Rusia a plasat trupe şi arme în incinta centralei.
Nou bilanţ al atacului de la Harkov, prezentat de Zelenski - Peste 40 de persoane au fost rănite, între care 12 copii
„Rusia a atacat din nou regiunea Harkov, oraşul Pervomaiski. Se presupune că a fost vorba de o rachetă Iskander. Opt clădiri înalte obişnuite au fost avariate”, a afirmat Zelenski, în ultimul mesaj video.
Preşedintele a transmis că „peste 40 de persoane au fost rănite”, între care 12 copii, doi dintre ei cu vârsta mai mică de un an.
„Salvatorii şi Poliţia încă inspectează clădirile avariate. Tuturor celor care au fost răniţi de acest atac cu rachete li se va acorda toată asistenţa necesară, iar inamicul va fi tras la răspundere pentru această lovitură, precum şi pentru toate celelalte lovituri ale sale”, a mai afirmat Zelenski.
Preşedintele ucrainean afirmă că „teroriştii ruşi vor să devină exemplari în modul în care distrug viaţa”.
„Noi vom deveni exemplari în modul în care protejăm viaţa şi în modul în care viaţa răspunde apoi - în mod corect şi inevitabil - la fiecare lovitură aplicată fiecărui terorist. Naziştii au încercat să se ascundă de justiţie. Pentru o lungă perioadă de timp. Dar mulţi dintre ei au fost găsiţi şi sunt încă urmăriţi penal. Noi îi vom prinde pe rusi mult mai repede”, a mai afirmat preşedintele ucrainean.
Un bilanţ anterior prezentat de autorităţile locale anunţa 31 de răniţi.
Oleh Sînehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a declarat pe Telegram că bombardamentul a avut loc la ora locală (şi a României) 13:35, iar mai multe maşini au luat foc. El a precizat că ferestrele unui bloc cu opt etaje s-au făcut ţăndări şi a postat mai multe fotografii în care se văd clădirea cu geamurile sparte, nori de fum negru, copaci carbonizaţi şi o maşină răsturnată.
Editor : Bianca Chirilă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
