Live Text Rușii au bombardat o gară, de ziua națională a Ucrainei. Rachetele au lovit și un tren care a luat foc. 15 morți și 50 de răniți
Atacuri masive ale artileriei ruse de ziua națională a Ucrainei. O gară și o garnitură de tren au fost bombardate, cel puțin 15 persoane pierzându-și viața, iar alte 50 fiind rănite. În cursul nopții au avut loc noi explozii și în Dnipro. Pentru Ziua Independenței, în marile orașe ucrainene au fost luate măsuri excepționale de securitate. În Kiev au fost interzise manifestările publice, iar în Harkov a fost declarată stare de asediu. Statele Unite au avertizat că rușii ar putea ataca masiv clădirile guvernamentale și infrastructura civilă și le-au cerut cetățenilor americani să părăsească Ucraina. În ziua în care Ucraina a sărbătorit 31 de ani de la declararea independenței față de Uniunea Sovietică, Statele Unite au anunțat un nou ajutor militar în valoare de 3 miliarde de dolari, format din arme și echipamente care vor fi livrate pe parcursul următorilor doi ani.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Alertă de raid aerian în toată Ucraina
Sirenele antiaeriene au răsunat în toată Ucraina, anunță canalul Nexta. Mai multe bombardamente au avut loc pe parcursul zilei în diferite orașe.
Cel puțin 15 persoane au murit și 50 au fost rănite după un atac al rușilor asupra unei gări și a unui tren în Ucraina, afirmă Zelenski
ACTUALIZARE 22:05 Cel puțin 15 persoane au murit și alte 50 au fost rănite, miercuri, când forțele ruse au lansat un atac cu rachetă asupra unei gări ucrainene, a declarat președintele Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.
Într-o adresă video adresată Națiunilor Unite, Zelenski a spus că rachetele au lovit un tren în orașul Chaplin, la aproximativ 145 km vest de Donețk, în estul Ucrainei. Patru vagoane au luat foc, a spus el.
Secretarul general al ONU denunţă războiul „absurd” din Ucraina
ACTUALIZARE 20.55 Secretarul general al ONU Antonio Guterres a denunţat miercuri, în faţa Consiliului de Securitate, războiul ''absurd'' din Ucraina, la exact şase luni de la începerea invaziei militare ruse, transmit AFP şi DPA, potrivit Agerpres.
''Ziua de astăzi marchează o bornă tristă şi tragică. Mii de civili au fost ucişi şi răniţi, printre care sute de copii. Lumea a văzut încălcări grave, comise fără nicio responsabilitate, ale legilor internaţionale privind drepturile omului şi ale dreptului umanitar internaţional'', a declarat Guterres, care a denunţat ''consecinţele acestui război absurd, mult în afara Ucrainei''.
El s-a declarat ''profund îngrijorat'' de activităţile militare din jurul centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare de acest fel din Europa: ''Luminile de avertizare clipesc. Orice nouă escaladare a situaţiei ar putea conduce la autodistrugere''.
Antonio Guterres a cerut trimiterea unei misiuni de experţi la această centrală, sub conducerea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.
Pe de altă parte, reprezentantul Naţiunilor Unite s-a arătat pesimist în legătură cu o eventuală încheiere a războiului din Ucraina.
''În pofida progreselor în domeniul umanitar, luptele din Ucraina nu arată semne de încheiere - cu noi potenţiale zone de escaladare periculoasă care apar'', a mai spus Antonio Guterres.
În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova constant că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.
Ucraina cere mai mult „armament real” din Germania
ACTUALIZARE 20.50 Ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov i-a cerut miercuri Germaniei să autorizeze livrarea de tancuri Leopard din alte ţări, transmite DPA, potrivit Agerpres.
''Le-aţi putea acorda permisiunea de a ne da tancurile. Iată de ce le cerem germanilor: daţi-ne instrumentele şi noi vom face treaba'', a declarat Reznikov pentru postul de televiziune german ARD.
Ucraina ar dori să aibă, de asemenea, mai multe ''arme reale, precum lansatorul de rachete MARS II'', a adăugat ministrul ucrainean. Armata ucraineană are deja trei, dar 12 ar fi ''chiar mai bine'', a precizat el.
Pe de altă parte, Oleksii Reznikov a respins o soluţie diplomatică la actualul război: ''Obiectivul negocierilor este un vis al partenerilor noştri. Pentru moment acesta nu este visul Ucrainei''.
Dorinţa Ucrainei este de a elibera întregul teritoriu care a fost temporar ocupat, a explicat demnitarul ucrainean.
Iniţial, Germania s-a opus furnizării de armament greu Ucrainei pentru a o ajuta să se apere împotriva invaziei lansate de Rusia la 24 februarie, dar ulterior Berlinul şi-a revizuit poziţia şi chiar a trimis unele transporturi de arme către Kiev.
În 24 februarie acest an, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine constant că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.
Pentru a se putea apăra, Ucraina se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident.
Atac cu rachete lansat de ruși asupra unei gări din Dnipropetrovsk
ACTUALIZARE 18.26 Rusia a lansat un atac cu rachete asupra unei gări din regiunea Dnipropetrovsk, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, centrată pe Ucraina, relatează Reuters.
„Aceasta este viața noastră în fiecare zi. Așa s-a pregătit Rusia pentru această sesiune a ONU”, a spus Zelenski. Există mai mulți morți și răniți în atacul cu rachete, a precizat Zelenski, avertizând că numărul morților ar putea crește.
Anterior, adjunctul șefului biroului președintelui, Kirilo Timoșenko, a spus că o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială din districtul Sinelnik din regiunea Dnipropetrovsk.
Rusia oferă recompense pentru capturarea comandanţilor batalionului ucrainean Azov
ACTUALIZARE 18.10 Ministerul rus de Interne a anunţat miercuri că oferă o recompensă de un milion de ruble (circa 16.600 de euro) pentru informaţii despre ascunzătoarea comandanţilor batalionului ucrainean Azov, declarat recent organizaţie teroristă în Rusia, relatează agenţia EFE.
Este vorba despre ucrainenii Konstantin Nemicev şi Serghei Veliciko, acuzaţi că au ucis şi torturat prizonieri de război ruşi, motiv pentru care au fost daţi în urmărire de autorităţile ruse în luna mai.
Ambii combatanţi, în vârstă de 26 şi respectiv 28 de ani, au fost de asemenea incluşi pe lista federală rusă cu cei mai periculoşi zece criminali. Anunţul Rusiei despre recompensa pusă pe capul celor doi vine după asasinarea Dariei Dughina, fiica unui faimos intelectual ultranaţionalist rus, Aleksandr Dughin, pusă de Moscova pe seama serviciilor de informaţii ucrainene.
Reacție dură din partea Kievului după urarea „cinică” a lui Lukașenko pentru ucraineni
ACTUALIZARE 17.45 Kievul a respins miercuri ceea ce a calificat drept o urare "cinică" de Ziua Independenţei sale din partea liderului belarus Aleksandr Lukaşenko, criticând aspru Minskul pentru că i-a permis Rusiei să întreprindă atacuri asupra Ucrainei de pe teritoriul belarus, informează Reuters.
Într-un mesaj neaşteptat postat pe site-ul său cu ocazia Zilei Independenţei Ucrainei, liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, principalul aliat al Rusiei, care a invadat în urmă cu şase luni Ucraina, a adresat miercuri un mesaj de felicitare poporului ucrainean, căruia i-a urat "un cer paşnic, toleranţă, curaj şi forţă pentru a reveni la o viaţă bună''.
Consilierul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a criticat aspru pe Twitter acest comunicat al liderului belarus. "Lukaşenko chiar crede că lumea nu a observat participarea lui la crimele împotriva Ucrainei. De aceea el ne urează în mod cinic 'cer paşnic' în timp ce permite rachetelor ucigaşe să ne lovească", a scris Podoliak, potrivit Agerpres.
Rușii au arestat doi angajați de la centrala nucleară de la Zaporojie
ACTUALIZARE 16.50 Garda Naţională a Rusiei şi un oficial al administraţiei locale pro-ruse au anunţat miercuri arestarea a doi angajaţi ai centralei nucleare de la Zaporojie pentru transmiterea de informaţii către autorităţile ucrainene, informează Reuters.
Garda Naţională afirmă într-un comunicat că a prevenit „acţiuni ilegale” care ameninţau securitatea celei mai mari centrale atomice din Europa. În afară de cei doi angajaţi, a fost arestată încă o persoană care a încălcat procedurile de acces în centrală şi a colaborat cu forţele armate ucrainene, mai spune Agerpres.
Centrala de la Zaporojie a fost ocupată de forţele armate ruse în martie şi a fost de mai multe ori ţinta unor bombardamente. Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de aceste atacuri.
Boris Johnson, o nouă vizită surpriză la Kiev
ACTUALIZARE 16.20 Într-o postare pe Twitter, actualul premier britanic a publicat o fotografie cu el stând lângă președintele Zelenski. „Ce se întâmplă în Ucraina contează pentru noi toți. De aceea sunt astăzi la Kiev. Marea Britanie va continua să fie alături de prietenii noștri ucraineni. Cred că Ucraina poate și va câștiga acest război”, a subliniat Boris Johnson.
„În timp ce oamenii plătesc facturile de energie, oamenii din Ucraina plătesc cu sânge”, a spus Johnson, conform BBC News, care a adăugat că gospodăriile britanice „ar trebui să suporte criza costului vieții” pentru a contracara „manipularea inevitabilă a prețurilor energiei” realizată de către Rusia.
Întrebat de BBC cât de independentă este țara sa, președintele Zelenski a spus „Ucraina este cât se poate de independentă” și a subliniat că unitatea din interiorul țării nu trebuie pierdută.
Peste trei săptămâni, Boris Johnson nu va mai fi prim-ministru al Marii Britanii.
SUA acordă Ucrainei încă trei miliarde de dolari
ACTUALIZARE 16.00 Preşedintele Joe Biden a anunţat miercuri că Statele Unite vor acorda Ucrainei un nou pachet de ajutoare militare, în valoare de aproape trei miliarde de dolari, informează Reuters.
Liderul de la Casa Albă a precizat că este vorba de „cea mai mare tranşă de asistenţă de securitate de până acum”, la şase luni de când Rusia a invadat Ucraina.
Cele aproximativ 2.98 miliarde alocate „vor permite Ucrainei să achiziţioneze sisteme de apărare antiaeriană, sisteme şi muniţii de artilerie, sisteme antiaeriene împotriva dronelor şi radare, pentru a se asigura că poate continua să se apere pe termen lung”, a spus Biden, citat într-un comunicat al preşedinţiei americane, chiar de Ziua Independenţei Ucrainei.
Reuters informase încă de marţi seara despre noul pachet de asistenţă pentru Ucraina, dintr-o sursă oficială de la Washington care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Agenţia menţiona că fondurile ar urma să provină din Iniţiativa pentru Asistenţa de Securitate pentru Ucraina, aprobată de Congresul SUA pentru a permite guvernului SUA să achiziţioneze armament de la producători, în loc să le trimită ucrainenilor arme din stocurile americane existente, notează Agerpres.
Reacție de dezamăgire a Ucrainei după o declarație a papei Francisc despre asasinarea Dariei Dughina
ACTUALIZARE 15.40 Suveranul pontif a vorbit la audiența generală de miercuri despre moartea fiicei lui Aleksandr Dughin, Daria Dughina, lucru care a atras o reacție rapidă din partea ambasadorului Ucrainei la Vatican, care a catalogat declarația papei ca fiind „dezamăgitoare”.
„Mă gândesc la toată această cruzime, la toţi nevinovaţii care plătesc nebunia tuturor părţilor, pentru că războiul este o nebunie”, a continuat suveranul pontif. „Mă gândesc la această tânără femeie nefericită care a murit din cauza unei bombe puse sub scaunul maşinii sale la Moscova”, a adăugat papa, referindu-se la asasinarea Dariei Dughina, jurnalistă şi politolog în vârstă de 29 ani, fiica unui filosof şi scriitor ultranaţionalist rus.
Declarația papei legată de moartea Dariei Dughina a atras o reacție rapidă din partea reprezentanței Ucrainei la Vatican. Ambasadorul Andri Iuraș s-a declarat dezamăgit de discursul papei, spunând că nu se poate vorbi în aceeași propoziție despre victimă și despre agresor.
„Discursul de astăzi al papei a fost dezamăgitor și m-a făcut să mă gîndesc la multe lucruri: nu poți vorbi în aceeași propoziție despre agresor și victimă, despre violator și persoana violată; cum este posibil să-l menționezi pe unul din ideologii imperialismului rus ca victimă inocentă?”, a scris Andri Iuraș într-un mesaj pe Facebook.
Citește continuarea AICI
Ministrul britanic al apărării respinge ideea unei interdicţii generale a vizelor pentru ruşi
ACTUALIZARE 14.35 Ministrul britanic al apărării Ben Wallace a respins ideea unei interdicţii generale a vizelor pentru ruşi, dar a insistat că „putem înăspri condiţiile”, relatează miercuri agenția germană de presă DPA, citată de Agerpres.
Ben Wallace a declarat pentru programul Today de la BBC Radio 4: „Cred că putem înăspri condiţiile vizelor noastre. Nu sunt sigur dacă o interzicere totală este calea corectă”.
„Cred că aceasta este o chestiune pe care trebuie să o examineze ministrul de interne. Dar nu-mi place şi sunt sigur că nimănui dintre ascultătorii voştri nu i-ar plăcea să se uite cum soţiile de oligarhi sau chiar soţiile unor înalţi oficiali ruşi se distrează în Grecia sau în sudul Franţei, sau pe super iahturi în jurul lumii, în timp ce armata lor comite crime de război în Ucraina”, a spus Ben Wallace.
„Cred că este foarte greşit. Cred că problema a fost permanentă din 2014 când Rusia a invadat Crimeea, a anexat-o ilegal şi apoi i s-a permis în unele ţări să continue ca şi cum chiar nimic nu s-a schimbat”, a adăugat ministrul britanic al apărării.
De asemenea, Ben Wallace a declarat și că Rusia se află într-o poziție „foarte fragilă”. În ceea ce privește dacă Ucraina este în mod realist în măsură să recupereze teritoriul pe care Rusia încă îl deține, ministrul Wallace a spus: „Cred că Ucraina poate ajunge în această poziție. Ucraina a demonstrat deja că are componenta morală, așa cum o numim noi în apărare, iar dacă te uiți la moralul forțelor ucrainene îți dai seama că este superior moralului rusesc. Iar acolo unde moralul nu e puternic trupe slab pregătite”, a mai spus Ben Wallace.
Puțin peste jumătate dintre americani consideră că SUA ar trebui să sprijine Ucraina până la retragerea Rusiei
ACTUALIZARE 14.00 După o jumătate de an de la declanşarea războiului în Ucraina, o majoritate mică dintre americani consideră că Statele Unite ar trebui să continue să sprijine Kievul până când Rusia îşi va retrage toate forţele, arată un sondaj Reuters/Ipsos dat publicităţii miercuri și citat de Agerpres.
Sondajul indică menţinerea sprijinului pentru politica preşedintelui Joe Biden de acordare de asistenţă Ucrainei, în pofida îngrijorărilor de ordin economic şi a evoluţiilor politice interne care au captat atenţia americanilor în ultimele luni.
Din cei 1.050 de participanţi la sondajul online de săptămâna trecută, 53% şi-au exprimat sprijinul pentru susţinerea Ucrainei „până când toate forţele ruse vor fi retrase de pe teritoriul revendicat de Ucraina”. Numai 18% au spus că se opun.
Sprijinul a fost exprimat de ambele părţi ale scenei politice, chiar dacă votanţii democraţi au fost mai înclinaţi să susţină această poziţie (66% comparativ cu 51% dintre alegătorii republicani).
O majoritate de 51% au susţinut de asemenea furnizarea de arme precum tunuri şi arme antitanc armatei ucrainene, în timp ce 22% s-au opus.
În sondaje precedente, un procent mai mare dintre respondenţi au susţinut furnizarea de arme Ucrainei, însă un sondaj direct comparabil nu este disponibil.
La fel ca în sondaje anterioare, a reieşit un sprijin redus al americanilor din întreg spectrul politic faţă de trimiterea de trupe americane în Ucraina. Doar 26% dintre respondenţi au spus că susţin o astfel de intervenţie, însă 43% au fost de acord cu trimiterea de trupe americane în state aliate din NATO vecine cu Ucraina. Sondajul are o marjă de eroare de plus/minus 3,8%.
Mesajul Maiei Sandu de Ziua Independenței Ucrainei
ACTUALIZARE 13.45 Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi-a exprimat admiraţia pentru curajul ucrainenilor care luptă pentru libertatea şi independenţa ţării lor într-un mesaj transmis ucrainenilor cu ocazia Zilei Independenţei Ucrainei, marcată la 24 august, care a coincis de această dată cu şase luni de la declanşarea invaziei ruse, notează Agerpres.
„De Ziua Independenţei Ucrainei, admirăm curajul şi temeritatea cetăţenilor ucraineni - apărători ai caselor lor şi luptători pentru libertate, independenţă şi democraţie. Sunteţi o sursă de inspiraţie pentru generaţiile viitoare. Vă stăm alături şi vă dorim pace şi prosperitate”, le-a transmis Maia Sandu ucrainenilor prin intermediul unei postări pe Twitter.
În Rusia a fost reținut un lider al opoziției pentru criticile aduse războiului din Ucraina
ACTUALIZARE 13.20 Poliția rusă l-a reținut pe Yevgeny Roizman, un politician proeminent al opoziției și fost primar al orașului Ekaterinburg, pentru criticile sale publice la adresa războiului rusesc din Ucraina.
Roizman, un activist politic popular din Ekaterinburg, al patrulea oraș ca mărime din Rusia, a declarat că a fost acuzat pentru utilizarea cuvântului „invazie” în temeiul unor noi legi stricte care interzic critica la adresa forțelor armate ruse, scrie The Guardian.
Yevgeny Roizman riscă între cinci și zece ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat, a informat presa de stat rusă.
Videoclipul difuzat de un agent de știri pro-Kremlin a arătat polițiștii mascați, în veste antiglonț, năvălind în blocul în care locuiește Roizman. După o percheziție, Roizman a fost condus afară din apartamentul în care locuiește. Jurnaliștii care așteptau în casa scării au surprins momentul. Când a fost întrebat unde a folosit cuvântul „invazie”, Roizman a răspuns: „O spun peste tot”.
Germania promite sprijin pentru Kievul „ oricât de mult timp va fi necesar”
ACTUALIZARE 13.05 Cancelarul german Olaf Scholz a dat asigurări miercuri Kievului cu privire la sprijinul ţării sale „oricât de mult timp cât va fi necesar” în faţa invaziei ruse, transmite AFP.
„Germania stă ferm alături de Ucraina, astăzi şi oricât de mult timp Ucraina va avea nevoie de sprijinul nostru”, a afirmat Scholz într-un mesaj de Ziua naţională a Ucrainei, postat pe contul său de Twitter.
„Vom continua să livrăm arme (...) şi să formăm soldaţi ucraineni pentru echipamente europene de vârf”, a adăugat cancelarul, făcând referire la noile livrări de arme anunţate marţi de Berlin, în valoare totală de 500 milioane de euro.
Agerpres transmite că printre aceste arme, dintre care o parte vor fi livrate în 2023, figurează trei sisteme de apărare antiaeriană Iris-T, tancuri de depanare, lansatoare de rachete, muniţii şi aparate anti-drone.
„Vom continua sancţiunile, vom aduce un sprijin financiar Ucrainei şi vom ajuta la reconstruirea oraşelor şi satelor distruse”, a mai dat asigurări Scholz.
El şi-a reafirmat intenţia, exprimată marţi, de a organiza la sfârşitul lui octombrie, la Berlin, o conferinţă internaţională privind reconstrucţia în Ucraina.
„Albastrul şi galbenul (drapelul ucrainean, n.red.) şi steagul înstelat al Europei sunt legate”, a mai spus cancelarul german.
„Dragi ucraineni, ţara voastră va alunga umbra neagră a războiului pentru că este puternică şi curajoasă şi pentru că are prieteni în Europa şi în toată lumea”, a adăugat Scholz, încheindu-şi mesajul cu sloganul 'Slava Ukraini' (Glorie Ucrainei).
Papa Francisc avertizează cu privire la un dezastru nuclear la centrala Zaporojie
ACTUALIZARE 13.00 Papa Francisc a cerut „măsuri concrete” pentru a pune capăt războiului din Ucraina și a evita riscul unui dezastru nuclear la centrala nucleară de la Zaporojie, scrie The Guardian.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat marți că în câteva zile o delegație va vizita uzina ocupată de ruși, dacă discuțiile pentru obținerea accesului vor ajunge la un rezultat. De altfel, ONU a cerut ca zona să fie demilitarizată.
„Sper că se vor lua măsuri concrete pentru a pune capăt războiului și pentru a preveni riscul unui dezastru nuclear la a Zaporojie”, a spus suveranul pontif.
Șeful Bisericii Catolice i-a mai numit pe comercianții de arme care profită de război „delincvenți care ucid umanitatea”.
Atentat cu maşină capcană într-o zonă din Ucraina controlată de ruși
ACTUALIZARE 12.50 Liderul instalat de ruși în orașul ucrainean Mykhailivka din partea controlată de Rusia a regiunii Zaporojie a fost ucis marți într-un atentat cu mașină capcană, a declarat un oficial din administrația regiunii susținută de Rusia, notează The Guardian.
Vladimir Rogov, membru al administrației regiunii Zapororojie, a scris pe canalul său de Telegram că șeful regiunii Mykhailivka, Ivan Sushko, a fost grav rănit când o bombă plasată sub mașina sa a explodat și a murit la scurt timp după aceea la spital.
Mihailovka este o localitate cu 11.000 de locuitori, notează Agerpres.
Ivan Sushko este ultimul dintr-o serie de colaboraţionişti desemnaţi în administraţiile locale de trupele ruse în zonele ocupate din Ucraina care îşi pierde viaţa.
În regiunea vecină Herson, şeful adjunct al oraşului Novaia Kahovka a fost împuşcat mortal la domiciliul său în 6 august, aminteşte agenţia de presă citată.
Potrivit unor media ucrainene, în eliminarea acestora ar fi implicată rezistenţa ucraineană din teritoriile aflate sub ocupaţia forţelor ruse.
Trupa Gărzilor Scoțiene aduc un omagiu Ucrainei
ACTUALIZARE 12.25 Trupa Gărzilor Scoțiene au adus un omagiu Ucrainei cu o interpretare a piesei „Stefania”, care a câștigat concursul Eurovision.
Confruntat cu eșecuri în Ucraina, Șoigu susține că Moscova a încetinit „intenționat” campania militară pentru a evita victimele
ACTUALIZARE 12.02 Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, susține că Moscova a încetinit intenționat campania militară rusă în Ucraina pentru a reduce numărul victimelor civile, relatează Reuters.
„Se face totul pentru a evita victimele în rândul civililor. Desigur, acest lucru încetinește ritmul ofensivei, dar facem asta în mod intenționat”, a spus el la o întâlnire a miniștrilor apărării ai Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurată în Uzbekistan.
Declarația vine la 6 luni de la declanșarea invaziei Moscovei în Ucraina. Forțele ruse au înregistrat însă prea puține progrese în ultimele luni.
Crucea Roșie: Războiul din Ucraina apasă asupra sistemului umanitar din întreaga lume
ACTUALIZARE 11.55 Conflictul din Ucraina apasă asupra întregului sistem umanitar şi ar putea avea efecte de durată legate de capacitatea organizaţiilor de a face faţă situaţiilor de urgenţă din întreaga lume, a avertizat marţi Crucea Roşie, citată miercuri de France Prese.
Războiul, ce a intrat miercuri în cea de-a şaptea lună, a împins oamenii „la un punct critic de ruptură”, a explicat Francesco Rocca, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFRC), într-un comunicat.
„Efectele şocului devastator nu fac decât să crească pe măsură ce conflictul se prelungeşte, cu creşterea preţurilor la alimente şi energie şi agravarea crizelor alimentare”, a adăugat el, citat de Agerpres.
Consecinţele conflictului cresc nevoile de ajutor în întreaga lume, a declarat Birgitte Bischoff Ebbesen, director regional IFRC pentru Europa şi Asia Centrală, într-un briefing de presă online.
„Criza s-a răspândit în întregul sistem umanitar şi l-a supus unui stres enorm”, a subliniat ea, iar „acest lucru va avea un efect de durată asupra capacităţii organizaţiilor umanitare şi a donatorilor de a răspunde situaţiilor de urgenţă în altă parte”.
Invazia rusă lansată pe 24 februarie în Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de cereale, a contribuit la penurii alimentare grave cu care se confruntă cele mai sărace regiuni ale lumii.
În ciuda eforturilor de reluare a livrărilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, aceste exporturi au scăzut cu 46% de la începutul anului, potrivit IFRC.
„Această scădere masivă are un efect major asupra Cornului Africii, unde peste 80 de milioane de oameni se confruntă cu foametea extremă - cea mai gravă criză alimentară din ultimii 70 de ani”, a mai spus IFRC.
Crucea Roşie, care are acum peste 100.000 de voluntari şi personal local în Ucraina şi în ţările învecinate, continuă să îşi mărească acolo evaluările nevoilor umanitare.
Organizaţia deplânge pagubele enorme din Ucraina, unde milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească casele. „Chiar dacă conflictul s-ar încheia mâine, va dura ani de zile pentru a repara distrugerile provocate oraşelor şi caselor şi impactul asupra familiilor”, spune Crucea Roșie.
Deja, inflaţia în creştere şi deficitul de produse esenţiale precum combustibilul sau alimentele, în Ucraina şi în ţările vecine, obligă tot mai mulţi oameni să lupte pentru a-şi procura produse de bază. Iar nevoile vor creşte odată cu vremea mai rece aşteptată în următoarele săptămâni.
„Va fi cea mai grea iarnă”, a notat Maksîm Doţenko, directorul general al Crucii Roşii Ucrainene, în timpul briefingului de presă. „Nevoile cresc" şi consecinţele se vor simţi dincolo de Ucraina”, a mai avertizat acesta.
UE și NATO au transmis sprijin ferm pentru Kiev de Ziua Independenței Ucrainei
ACTUALIZARE 11.40 Uniunea Europeană şi NATO şi-au exprimat miercuri sprijinul ferm faţă de Ucraina cu prilejul Zilei Independenţei acestei ţări, la 24 august, când se împlinesc şi şase luni de la declanşarea invaziei ruse, transmite EFE.
„Suntem mândri să-i sprijinim pe prietenii noştri ucraineni în lupta lor pentru un viitor liber, independent şi european”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe contul ei de Twitter.
De Ziua Independenţei Ucrainei, clădirea Berlaymont, sediul Comisiei Europene din Bruxelles, a fost iluminată în culorile drapelului ucrainean, galben şi albastru, în noaptea din 23 spre 24 august, „pentru a ne arăta sprijinul faţă de Ucraina”, a explicat Von der Leyen.
„Însemnătatea Zilei Independenţei Ucrainei este mai convingătoare ca oricând. Ucraineni puternici şi curajoşi care luptă pentru vieţile, familiile, ţara, valorile, alegerile şi libertatea lor. Pentru independenţa lor. UE va fi mereu alături de Ucraina. Sprijinul nostru nu se va opri aici”, a transmis la rândul său, într-un comunicat, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Totodată, Serviciul European de Acţiune Externă a semnalat că, „de Ziua Independenţei, culorile Ucrainei strălucesc în inima Europei” şi că „inimile noastre bat la unison, pentru o Ucraină independentă şi mereu liberă”.
Şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a trimis un mesaj poporului ucrainean, căruia i-a dat asigurări că poate conta în continuare pe sprijinul Alianţei Nord-Atlantice.
„De Ziua Independenţei Ucrainei, aduc un omagiu femeilor şi bărbaţilor ucraineni curajoşi care au luptat pentru libertatea şi pentru ţara lor. NATO a sprijinit Ucraina de la independenţa ei şi (Ucraina) poate conta pe NATO cât este nevoie. Ucraina va învinge!”, a scris politicianul norvegian pe contul său de Twitter.
Zelenski, mesaj de Ziua Independenței: „În aceste șase luni am schimbat istoria, am schimbat lumea și ne-am schimbat pe noi înșine”
ACTUALIZARE 11.27 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis miercuri ucrainenilor, într-un discurs emoționant pentru a marca 31 de ani de independență și șase luni de război, că Ucraina a renăscut atunci când Rusia a invadat-o pe 24 februarie și că va recuceri Crimeea anexată și zonele ocupate din est.
Zelenski a spus miercuri că Ucraina nu mai vede încheierea războiului atunci când va fi pace, ci în momentul în care Kievul va fi, de fapt, victorios, transmite agenția Ukrinform.
„O nouă națiune a apărut în lume pe 24 februarie, la ora 4 dimineața. Nu s-a născut, ci a renăscut. O națiune care nu a plâns, nu a țipat și nu s-a speriat. Una care nu a fugit. Nu a renunțat. Și care nu a uitat”, a ținut să precizeze liderul de la Kiev.
Citește continuarea AICI
Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Independenței Ucrainei. Poporul ucrainean își apără țara cu curaj. Agresiunea rusă trebuie să înceteze
ACTUALIZARE 11.12 Președintele Klaus Iohannis a exprimat din nou sprijinul României pentru Ucraina, într-un mesaj transmis de Ziua Independenței acestei țări.
„De Ziua Independenței Ucrainei, reiterez sprijinul puternic și solidaritatea României cu Ucraina și cu bravul popor ucrainean care își apără cu curaj țara”, a scris Klaus Iohannis pe Twitter.
„Această agresiune rusă nejustificată, neprovocată și ilegală trebuie să înceteze! România e alături de Ucraina”, a adăugat el.
Mesajul ciudat al lui Lukașenko de Ziua Ucrainei: „Cer senin, toleranță și curaj”
ACTUALIZARE 11.00 Președintele din Belarus, Aleksandr Lukașenko, a transmis miercuri un mesaj ucrainenilor cu ocazia zilei naționale a Ucraineni. Aliatul lui Putin, care a susținut războiul rușilor în Ucraina, le transmite vecinilor ucraineni „Cer senin, toleranță, curaj, putere și succes în restabilirea unei vieți decente”.
„Sunt convins că contradicțiile de astăzi nu vor putea distruge relațiile de bună vecinătate sincere de secole dintre popoarele celor două țări. Belarus va continua să susțină o relație de înțelegere, dezvoltarea unor contacte de prietenie și respectuoase reciproc la toate nivelurile”, se arată în mesajul de salut al președintelui din Belarus, potrivit presei de stat.
Citește continuarea AICI
Ucraina, la ONU: „Rusia are obrăznicia să convoace o reuniune a Consiliului de Securitate pentru a discuta propriile acţiuni teroriste”
ACTUALIZARE 10.50 Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc marți, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate ONU, pentru punerea în pericol a centralei nucleare Zaporojie. Miercuri este programată o nouă reuniune a Consiliului de Securitate, dedicată celor şase luni scurse de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina.
„Forţele armate ucrainene continuă practic zilnic să bombardeze teritoriul centralei nucleare, provocând un risc real de accident radioactiv cu consecinţe catastrofale pentru continentul european pe ansamblu”, a declarat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, la solicitarea căruia a fost convocată această reuniune a Consiliului de Securitate, relatează France Presse, potrivit Agerpres.
El a cerut Occidentului „să înceteze să-şi mai acopere protejatul ucrainean”. „Avem impresia că colegii noştri trăiesc într-o realitate paralelă în care armata rusă bombardează chiar ea centrala pe care o apără”, a afirmat Nebenzia.
El nu a explicat însă ce caută soldaţii ruşi cu echipamente militare şi muniţii în perimetrul centralei nucleare din Zaporojie, în sudul Ucrainei, din moment ce preşedintele rus Vladimir Putin chiar şi în ultimele sale declaraţii referitor la campania din Ucraina a susţinut că armata rusă luptă doar în Donbas, adică în estul acestui stat.
Președintele lituanian, mesaj pentru ucrainei
ACTUALIZARE 10.04 Președintele lituanian Gitanas Nausėda a distribuit pe twitter, în această dimineață, o fotografie cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, însoțită de un mesaj cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei.
„Le doresc putere lui Zelenski și Ucrainei care luptă pentru libertate cu un curaj, o sfidare și o demnitate incredibile. Lituania este întotdeauna alături de voi”, a scris Gitanas Nausėda.
Ministerul britanic al Apărării: evaluarea frontului la șase luni de război
ACTUALIZARE 9.55 În analiza frontului de miercuri dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că la șase luni de când Vladimir Putin a lansat invazia rusă în Ucraina, ofensiva Rusiei în Donbas înregistrează progrese minime, iar forțele sale suferă din cauza lipsei de muniții, vehicule și personal.
Londra notează că astăzi se împlinesc 31 de ani de la independența Ucrainei. Din 2014, Putin a căutat să folosească un amestec de forță și diplomație coercitivă pentru a crește și a consolida influența Rusiei în Ucraina și a se amesteca în afacerile sale interne ce țin de suveranitate.
Britanicii mai spun că Rusia a lansat o invazie completă a Ucrainei în urmă cu șase luni, cu scopul de a răsturna guvernul ucrainean și de a ocupa cea mai mare parte a țării. Până în aprilie, liderii Rusiei și-au dat seama că acest lucru a eșuat și au revenit la obiective mai modeste în estul și sudul Ucrainei.
Ministerul britanic al Apărării subliniează că Rusia anticipează un contraatac ucrainean major. Din punct de vedere operațional, în timp ce moralul soldaților ruși este scăzut, iar armata sa este semnificativ degradată.
Puterea diplomatică a Rusiei a fost diminuată, iar perspectivele sale economice pe termen lung sunt sumbre, mai spune Ministerul britanic al Apărării.
Au trecut șase luni și războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-a dovedit atât costisitor, cât și dăunător din punct de vedere strategic, mai spun britanicii.
Norvegia și Marea Britanie vor cumpăra împreună și vor trimite în Ucraina micro-drone Black Hornet greu de detectat
ACTUALIZARE 9.50 Norvegia și Marea Britanie vor achiziționa împreună micro-drona norvegiană Black Hornet pentru a o trimite în Ucraina, scrie The Guardian.
Costul este estimat la aproximativ 90 de milioane de coroane norvegiene (aproximativ 8 milioane de lire sterline) și include unități Black Hornet, piese de schimb, transport și instruire pentru folosirea echipamentului.
Finanțarea va veni din fondul condus de britanici la care Norvegia a contribuit cu 400 de milioane de coroane norvegiene, a transmis Ministerul Apărării norvegian miercuri, într-un comunicat. Drona dezvoltată de Norvegia este folosită pentru recunoaștere și identificarea țintei.
Este ușor de operat, puternică, dificil de detectat și potrivită pentru luptă în zonele urbane, a declarat ministrul apărării din Norvegia, Bjørn Arild Gram. Micro-drona va fi achiziționată de la Teledyne Flir, ca o apelare la un acord-cadru pe care îl are agenția norvegiană de materiale de apărare. Achiziționarea, instruirea și livrarea materialului se vor face în colaborare și coordonate de autoritățile britanice.
Imagini de la o bază militară a SUA unde se încarcă echipamente pentru Ucraina
ACTUALIZARE 9.20 Mai multe fotografii care arată militari americani care încarcă echipamente militare pentru Ucraina au fost făcute publice de Departamentul Apărării al Statelor Unite.
Civilii fug din Crimeea
ACTUALIZARE 8.55 Noi imagini cu coloane interminabile de mașini care părăsesc peninsula Crimeea au fost postate pe internet.
Imaginile apar în contextul atacurilor din ultima perioadă ale ucrainenilor asupra peninsulei ocupate de Rusia în 2014. În ultimele săptămâni, trupele Kievului au avut o serie de lovituri îndrăznețe în Crimeea – printre care exploziile la o bază aeriană și presupusele atacuri cu drone asupra Sevastopolului.
Loviturile i-au speriat pe civili, care părăsesc în masă peninsula.
Ucraina vrea să evacueze 750.000 de civili din calea războiului
ACTUALIZARE 8.25 Criticată de organizațiile umanitare pentru că nu a făcut destul ca să îi protejeze pe civilii care trăiesc în zonele de luptă, Kievul s-a angajat acum să ducă la bun sfârșit ceea ce viceprim-ministrul ucrainean Irina Vereșciuk a descris ca fiind „cea mai mare mișcare de oameni din istoria statului ucrainean independent”, scrie Politico.
Pentru că nu poate să ofere servicii esențiale și de securitate pentru cei aproape 750.000 de oameni care trăiesc în zonele unde se dau cele mai aprigi lupte, guvernul insistă acum că aceștia trebuie să fie evacuați.
Ludmila Bohomolova și soțul ei Mykola știu ce înseamnă să rămâi pe loc când se apropie de tine tancurile rusești.
Cei doi profesori au trecut prin cinci luni de iad după ce satul lor din estul Ucrainei, Pavlivka, a fost ocupat de forțele ruse.
În primele trei luni de ocupație, localnicii s-au ascuns în beciuri și au încercat să supraviețuiască din puținele alimente pe care le mai aveau la dispoziție. Când cineva își pierdea viața în timpul bombardamentelor, era îngropat în curte sau în fostele locuri de joacă. Singura cale de evacuare trecea prin teritoriul ocupat de ruși.
Citește continuarea AICI
Un politician rus care l-a criticat pe Putin a fost reținut
ACTUALIZARE 8.20 Autoritățile ruse l-au reținut pe politicianul Evgheni Roizman, cunoscut pentru criticile sale la adresa Kremlinului și, mai recent, a campaniei militare din Ucraina, potrivit rapoartelor presei ruse, citate de The Guardian.
Evgheni Roizman este anchetat pentru "discreditarea armatei ruse", a relatat TASS, citând serviciile de securitate din Ekaterinburg.
Roizman a fost primar al orașului Ekaterinburg.
Dorința unui copil de clasa a doua din Ucraina, înainte de prima zi de școală: "Să câștigăm războiul și să moară Putin"
ACTUALIZARE 8.10 Începerea noului an școlar era o zi de sărbătoare în Ucraina, dar invazia Rusiei a aruncat o umbră asupra acestui moment fericit. Acum, unitățile de învățământ din întreaga țară încearcă să construiască buncăre și adăposturi antiaeriene pentru elevii care se întorc la cursuri. Profesorii sunt îngrijorați că elevii nu vor fi în siguranță, părinții se tem să îi trimită la sălile de clasă, iar cei mici își doresc doar ca războiul să se termine.
În timp ce școlile se pregătesc să-și deschidă porțile în septembrie, mulți profesori sunt îngrijorați că nu vor putea oferi siguranță elevilor sau liniște sufletească părinților, în cazul în care școlile lor sunt atacate.
"Școlile noastre nu sunt construite ca să-și poată asigura apărarea", a declarat Serghei Horbachov, avocatul poporului pentru probleme de educație în Ucraina, pentru CNN.
În Irpin, altădată o zonă plină de verdeață a capitalei Kiev, războiul a distrus în mare parte școala numărul 17, una dintre cele mai mari din oraș, unde învață peste 2.400 de copii cu vârste între șase și 17 ani. Bombardamentele au distrus acoperișul școlii și au spart toate ferestrele. Găurile din pereții și podelele viu colorate ale școlii au fost reparate de atunci cu beton și ipsos.
Citește continuarea AICI
Sună alarmele în toată Ucraina
ACTUALIZARE 8.00 În Ucraina sunt așteptate atacuri ale armatei rusești, motiv pentru care în Kiev au fost interzise manifestările publice. Miercuri dimineață, alarma sună în toate regiunile.
Zelenski: Vom riposta împotriva oricărei forme de teroare rusească
ACTUALIZARE 7.30. Zelenski a spus că are informaţii de la serviciile din Ucraina şi de la partenerii internaţionali că există o ameninţare crescută, dar a subliniat că ameninţarea din partea Rusiei a rămas zilnic şi constantă din 24 februarie.
Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: "Trebuie să învingem. Să obţinem victoria în faţa agresiunii ruseşti şi de aceea trebuie să eliberăm Crimeea de sub ocupaţia rusească. Totul a început în Crimeea şi se va sfârşi în Crimeea.
Forțele noastre armate, serviciile noastre de informații, forțele de securitate vor face totul pentru a proteja oamenii în măsura în care este posibil și suntem siguri că vom riposta împotriva oricărei forme de teroare rusească. Niciun ocupant nu se simte în siguranță pe pământul nostru.
Toți colaboratorii știu că nu au niciun fel de viitor. În ceea ce ne priveşte, nu doar credem, ci și vedem că ţara noastră are potenţial."
El a declarat într-o conferinţă de presă la Kiev, marți, că Ucraina nu va fi de acord cu nicio propunere de îngheţare a frontului actual pentru a "calma" Moscova, care controlează acum aproximativ 22% din Ucraina, inclusiv Crimeea, scrie The Guardian.
"Dacă lumea arată oboseală din cauza războiului din Ucraina, va fi o mare ameninţare pentru întreaga lume", a declarat Zelenski într-o conferinţă online despre Crimeea la care au participat reprezentanţi din 60 de state.
Marţi dimineaţă, ambasada SUA la Kiev a difuzat un mesaj alarmist avertizând că Rusia ar putea să bombardeze "în următoarele zile" Ucraina şi recomandă cetăţenilor americani să părăsească "chiar acum" ţara.
Rusia a susținut că un depozit de muniție a luat foc "din cauza căldurii" în regiunea Belgorod. Guvernatorul regiunii Belgorod din Rusia, Viaceslav Gladkov, a spus marți că în apropiere de satul Timonovo a luat foc muniție din cauza "vremii caniculare". "Ca urmare a vremii calde (efectul de lupă a funcționat), a avut loc arderea spontană a muniției în zona satului Timonovo, pe care pompierii încă nu reușiseră să o neutralizeze".
Ucrainenii au ironizat marți explicația rușilor pentru noua explozie de la un depozit de muniție din regiunea Belgorod, enumerând cele "5 cauza principale" ale exploziilor din Rusia.
"Încă o detonare a muniției 'din cauza căldurii' în regiunea Belgorod din Rusia. În câteva luni vom afla dacă muniția rusească poate exploda din cauza frigului", glumește ministerul Apărării de la Kiev pe pagina sa de Twitter. "Cele cinci cauze principale ale exploziilor subite din Rusia sunt: iarna, primăvara, vara, toamna și fumatul", adaugă postarea.
Editor : Georgiana Marina | Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
