Observatorii și specialiștii militari sunt de părere că nu ar trebui să ne grăbim să respingem capacitățile militare ale Coreei de Nord. Când au apărut primele zvonuri în octombrie că trupele nord-coreene erau pe cale să înceapă să sprijine războiul Rusiei din Ucraina, nu a fost imediat clar ce rol ar fi îndeplinit, scrie BBC.
Lipsa lor de experiență pe câmpul de luptă a fost invocată ca un motiv cheie pentru care ar putea fi alocate doar unor roluri necombatante.
Dar, după ce SUA și Ucraina au dezvăluit că trupele nord-coreene au intrat deja în luptă cu soldații ucraineni, rolul lor în luptă este reevaluat.
Chiar și numărul de soldați desfășurați - estimat inițial la aproximativ 11.000 de către Pentagon - a fost dezbătut. Potrivit Bloomberg, surse anonime cred că Phenianul ar putea desfășura de fapt până la 100.000 de soldați.
Cu toate acestea, este dificil să se obțină informații exacte, deoarece Moscova și Phenianul nu au răspuns direct la niciunul dintre aceste rapoarte.
„Bravadă ucraineană”
Așadar, ce știm despre prezența trupelor nord-coreene în Rusia? Cât de eficiente sunt aceste trupe?
Pe scurt, este greu de spus.
Phenianul poate avea una dintre cele mai mari armate din lume, cu 1,28 milioane de soldați activi, dar - spre deosebire de armata Rusiei - Armata Populară Coreeană (KPA) nu are experiență recentă în operațiuni de luptă.
Mark Cancian, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), consideră că armata din Phenian este „îndoctrinată temeinic, dar cu un grad scăzut de pregătire”. Cu toate acestea, spune el, nu ar trebui să se presupună că aceștia sunt carne de tun - adăugând că o astfel de caracterizare este „bravadă ucraineană”.
Serviciile de informații ucrainene și sud-coreene au declarat că multe dintre trupele desfășurate în Rusia sunt unele dintre cele mai bune, provenind din Corpul 11, cunoscut și sub numele de Corpul Furtunii - o unitate antrenată în infiltrarea, sabotarea infrastructurii și asasinate.
Acești soldați sunt „antrenați să suporte un grad ridicat de durere fizică și tortură psihologică”, spune Michael Madden, un expert în Coreea de Nord de la Centrul Stimson din Washington.
„Ceea ce le lipsește în luptă, ei compensează prin ceea ce pot tolera fizic și mental”, adaugă el.
Mark Cancian este de acord că „dacă acestea sunt forțe de operațiuni speciale, vor fi mult mai bine pregătite decât o unitate nord-coreeană medie”. „Mai mult, se pare că rușii le oferă pregătire suplimentară, probabil pe baza circumstanțelor speciale ale războiului din Ucraina”, adaugă el.
Această afirmație pare să fie susținută de apariția pe rețelele de socializare a unor videoclipuri în care apar bărbați despre care se crede că sunt nord-coreeni în uniforme rusești, la ceea ce par a fi facilități de antrenament militar din Rusia.
În timp ce războiul din Ucraina se îndreaptă spre al treilea an, acești soldați nord-coreeni ar putea fi printre „cei mai capabili” soldați aflați la dispoziția Rusiei, afirmă Chun In-bum, un locotenent general în retragere din armata sud-coreeană.
Moscova a recrutat cel puțin 20.000 de soldați noi pe lună pentru a contribui la consolidarea efortului său de război, cu peste 1.000 de soldați ruși uciși sau răniți în medie zilnic, potrivit NATO și oficialilor militari din Occident.
„[Rusia] a trimis trupe pe front fără o pregătire adecvată. Comparativ cu astfel de recruți, nord-coreenii sunt instruiți și motivați. În prezent, ei nu sunt testați în luptă, dar în curând nu va mai fi cazul”, a declarat generalul-locotenent (ret) Chun.
Totuși, unii experți consideră că bariera lingvistică evidentă și necunoașterea sistemelor rusești ar complica orice rol de luptă, sugerând în schimb că trupele din Phenian ar fi folosite pentru capacitățile lor de inginerie și construcție.
De ce se implică Coreea de Nord?
Având în vedere aceste dezavantaje, ce este în joc pentru cele două țări?
Observatorii spun că Moscova are nevoie de forță de muncă, în timp ce Phenianul are nevoie de bani și tehnologie.
„Pentru Coreea de Nord, [astfel de desfășurări sunt] o modalitate bună de a câștiga bani”, spune Andrei Lankov, director al Korea Risk Group.
Serviciile secrete sud-coreene estimează această sumă la 2.000 de dolari (1.585 de lire sterline) pe soldat pe lună, majoritatea banilor urmând să ajungă în visteria statului.
Phenianul ar putea obține, de asemenea, acces la tehnologia militară rusă, pe care Moscova ar fi fost altfel reticentă să o transfere, adaugă dl Lankov.
Kim Jong Un și Vladimir Putin au semnat un pact în iunie prin care își promit sprijin reciproc împotriva „agresiunii”
Problemele de personal ale Moscovei au fost raportate pe larg, SUA estimând că aproximativ 600.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la invazia Ucrainei în 2022. În septembrie, președintele rus Vladimir Putin a emis un ordin - pentru a treia oară de la începutul războiului - de extindere a armatei sale.
Acesta a urmărit, de asemenea, strategii de personal care „minimizează impactul politic intern”, cum ar fi oferirea de bonusuri recruților care se oferă voluntari și înrolarea străinilor cu promisiunea cetățeniei, spune dl Cancian de la CSIS.
„Având în vedere că Rusia ar fi suferit peste 1.000 de pierderi pe câmpul de luptă, zilnic, reducerea propriilor pierderi ar putea atenua presiunea asupra regimului Putin”, este de acord Lami Kim, profesor de studii de securitate la Daniel K Inouye Asia-Pacific Center for Security Studies.
Ce crede Coreea de Sud?
Aceste evoluții, care survin într-un moment în care tensiunile din peninsula coreeană au atins cel mai înalt nivel din ultimii ani, îngrijorează Seulul.
În octombrie, Nordul a aruncat în aer secțiuni din două drumuri care îl legau de Coreea de Sud, la câteva zile după ce a acuzat Seulul că a trimis drone în capitala Nordului.
Acest lucru s-a întâmplat după ce cele două țări s-au angajat într-o campanie de lansare de baloane „tit-for-tat”, lansând mii de baloane de gunoi și de propagandă spre teritoriile celeilalte. Coreile au suspendat, de asemenea, un pact menit să reducă tensiunile militare dintre ele, la scurt timp după ce Coreea de Nord a declarat că Sudul este acum „inamicul numărul unu”.
Prin urmare, este logic ca Coreea de Sud să fie neliniștită de faptul că Nordul dobândește noi performanțe militare pe fondul acestor tensiuni. La urma urmei, trupele din Coreea de Sud nu au mai luptat într-un alt conflict major de la Războiul din Coreea.
Potrivit domnilor Madden și Cancian, se crede că trupele nord-coreene sunt angajate în jurul regiunii de frontieră Kursk, aflată în dificultate, pe care Moscova încearcă să o recucerească de la Ucraina.
Sudul se teme că „adversarul său s-ar putea mândri cu capacități mai ostile” ca urmare a experienței pe care soldații săi ar dobândi-o pe câmpul de luptă, afirmă generalul-locotenent (ret) Chun.
Deși Coreea de Sud a acuzat mult timp Nordul că furnizează arme Rusiei, aceasta afirmă că situația actuală a depășit transferul de materiale militare.
De asemenea, Coreea de Sud și-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la un pact încheiat între Phenian și Moscova, care prevede că cele două țări se vor ajuta reciproc în caz de „agresiune” împotriva uneia dintre ele.
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a reiterat - de cel puțin trei ori în ultimele două luni - că Sudul ar lua în considerare acordarea de ajutor Ucrainei „în scopuri defensive”. Dacă acest lucru se va întâmpla, ar marca o schimbare față de politica de lungă durată a Sudului de a nu furniza arme țărilor implicate într-un conflict activ.
Editor : S.S.
