Numărul nord-coreenilor care fug din țară și încearcă să ajungă în Coreea de Sud aproape că s-a triplat în 2023 față de cei doi ani precedenți, spun autoritățile de la Seul, joi, adăugând și că un număr tot mai mare de oameni din elita regimului de la Phenian se află printre fugari.
Conform CNN, ministerul unificării sud-coreean a înregistrat 196 de dezertori nord-coreeni care au intrat în țară în ultimul. Peste o jumătate dintre aceștia sunt cu vârste între 20 și 30 de ani, iar 94% dintre ei sunt femei sau fete, conform datelor autorităților de la Seul.
Numărul total reprezintă doar un mic fragment din cel de dinainte de pandemie – 1047 de fugari nord-coreeni au intrat în Sud în 2019 – însă numărul lor a crescut mult față de anii pandemici. Între 2020 și 2023, numărul fugarilor a scăzut dramatic, probabil ca urmare a înăspririi și mai mult a condițiilor deja draconice de intrare și ieșire din țară.
Doar 63 de fugari nord-coreeni au intrat în Coreea de Sud în 2021 și 67 în 2022, conform datelor autorităților sud-coreene.
Coreea de Nord a început o redeschidere ușoară în 2023, permițându-le unor cetățeni din străinătate să revină și reluând zborurile internaționale, majoritatea spre China și Rusia. Ministerul Unificării spune, însă, că nord-coreenii care trăiesc în străinătate au refuzat să revină în Nord, alegând să fugă și ei spre Sud.
Printre cei care au fugit anul trecut se numără și în jur de zece oameni care aparține elitei regimului Kim, cel mai mare număr de astfel de persoane înregistrat din 2017.
Printre ei se numără „diplomați, alți oficiali și studenți din străinătate cărora li s-a cerut să revină în țară de anul trecut, după ce pandemia de Covid a intrat într-o nouă fază”.
„Multora probabil că li s-a părut inacceptabil să revină în Nord, după ce au văzut ce înseamnă să trăiești în lumea liberă, mai ales știind că situația economică din Coreea de Nord s-a înrăutățit iar represiunea internă e tot mai dură”, spune un oficial sud-coreean.
Cel mai folosit motiv de nord-coreeni pentru fuga din țară a fost calitatea de „disident” față de regimul Kim, în timp ce pe locurile următoare au fost lipsa hranei și foametea din Coreea de Nord. Anterior, motivele legate de hrană ocupau primele locuri.
Citiți și: Imagini rare din Coreea de Nord. Doi copii au fost condamnați public la 12 ani în lagăr pentru că s-au uitat la seriale sud-coreene
Situație tot mai dificilă pentru nord-coreenii care încearcă să fugă
Deși milioane de nord-coreeni trăiesc în condiții extrem de dificile în regimul dictatorial de facto monarhic din Coreea de Nord, elita statului – oficiali de rang înalt din guvern și familiile lor – au acces la condiții și bunuri de lux – aer condiționat, cafea sau telefoane smart, deși acestea nu pot fi folosite decât pentru a accesa internetul extrem de restricționat nord-coreean.
Aceste persoane locuiesc în mare parte în capitala Phenian, acolo unde o minoritate privilegiată are acces la cinematografe sau săli de sport private, în timp ce majoritatea populației suferă de foame, de frig iarna și de cald vara.
Majoritatea celor care au fugit în Sud anul trecut sunt plecați din Nord de mai multă vreme și au stat în alte țări o perioadă înainte de a decide să se stabilească în Sud, conform ministerului de la Seul.
Mulți fugari pleacă din Nord trecând râul Yalu, care separă Coreea de Nord de China. De acolo, mulți trec ilegal granița în Laos sau în Myanmar și se îndreaptă spre ambasadele sud-coreene în aceste țări sau merg mai departe în Thailanda.
Deși guvernul sud-coreean încearcă și face eforturi să-i integree pe fugarii nord-coreeni, urmărește atent și posibilitatea ca numărul acestora să crească exploziv în cazul în care Nordul își deschide granițele cu China.
China, un aliat strâns al Coreei de Nord nu îi consideră pe nord-coreeni refugiați, ci migranți ilegali și pe baza unui acord cu regimul de la Phenian îi extrădează forțat în țara de origine.
După ce sunt aduși înapoi în Nord, fugarii se confruntă cu pedepse dure – tortură, violențe sexuale, muncă silnică, închiderea în lagăre de concentrare sau re-educare sau chiar pedeapsa capitală.
Editor : Adrian Dumitru
