The Guardian: Dornici să primească oaspeți, dar furioși pe criticile occidentalilor. Ce spun qatarezii de rând despre Cupa Mondială
Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar din 2022 este unul dintre cele mai controversate astfel de competiții din istorie, în condițiile în care țara este intens criticată pentru încălcările drepturilor omului – condițiile extrem de proaste de muncă, legile discriminatorii și ultra-conservatoare și pentru felul în care a câștigat dreptul de a organiza acest campionat. The Guardian a luat interviuri de la mai mulți qatarezi pentru a vedea care este părerea lor.
Mohammad al-Kuwari din Doha respinge criticile față de țara sa dând din umeri – „Nu ne pasă atât de mult”, spune el din biroul său aflat într-unul dintre zgârie-norii luminoși din capitala țării. „Se spune că doar cei fără succes nu au dușmani. Toți oamenii de succes au persoane care îi invidiază”, mai spune el.
Chiar înainte de deschiderea competiției, Qatarul a făcut rapid deschideri uriașe – noi drumuri, restaurante, stadioane și parcuri de distracții, pe lângă un întreg nou oraș, ridicat la timp pentru a găzdui Cup.
„Aveam și înainte mall-uri, dar acum avem și mai multe, la unele dintre ele nici n-am fost încă”, spune Mohammad al-Qassabi, în vârstă de 22 de ani, proaspăt absolvent de facultate.
Interviurile luate qatarezilor în ultima săptămână prezintă felul în care arată o societate avidă să primească oameni din toată lumea – „Vor vedea că, în realitate, suntem oameni foarte de treabă”, spune al-Kuwari – deși simte un pic de anxietate față de prezența lor, pregătindu-și copiii pentru lucrurile nefamiliare pe care urmează să le vadă și să le audă.
„Le-am spus copiilor mei: curând veți vedea oameni din afara Qatarului în Qatar. Vor fi meciuri, poate unii dintre ei se vor așeze lângă voi. Dacă îi vedeți facând ceva ciudat, ignorați-i. Nu țipați la ei și fiți respectuoși cu toată lumea – ei sunt musafirii noștri”, spune Reem al-Bader, angajat în sistemul de sănătate.
Dincolo de toate, însă, pe qatarezi îi supără felul în care este arătat în media occidentală cel mai important moment din istoria de 51 de ani a țării lor.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Mă doare. Și ce mă doare cel mai tare este locul de unde vin (n. red. – criticile). Cum își zic ei? Țări dezvoltate. Țări care țin predici lumii despre toleranță și despre pace”, spune Shaikha al-Marri, designer grafic din Doha.
„Lucrurile pe care Vestul are voie să le facă nu ne sunt permise nouă. Nu avem voie să fim mai bogați decât ei, nu avem voie să fim mai deștepți decât ei, nu avem voie să fim mai avansați. Este un mod prin care vor să stea în față”, spune un afacerist din domeniul industiei hidrocarburilor, care a cerut să rămână anonim.
„Nu mai este vorba doar de qatarezi. Dacă eșuăm, întreaga lume arabă va eșua. Iar dacă vom avea succes, va fi o poveste de succes pentru toată lumea. Așa sunt acum calculele, mai ales cu atacurile care vin spre noi”, este de părere Noora Fakhroo, care lucrează în domeniul telecomunicațiilor.
De ce încearcă Qatarul să-și schimbe reputația
Qatarul și-a dorit ca ochii lumii să fie ațintiți cu adulație asupra sa. În loc, s-a ales cu priviri critice și fețe încruntate – legislația ultra-conservatoare și discriminatorie, condițiile teribile de muncă pentru cei mai săraci angajați dar și felul în care a câștigat concursul pentru a organiza acest eveniment sportiv – toate au fost aspru criticate de media occidentale și de guverne străine.
Deși criticile presei și guvernelor străine sunt dureroase pentru statul arab, vizibilitatea crescută este fix motivul pentru care Qatarul și-a dorit să găzduiască acest turneu de fotbal.
Qatarul are a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, dar cei care văd doar bogăția sa uriașă trebuie să înțeleagă și profunda sa stare de nesiguranță. Populația sa de 350.000 de oameni este semnificativ mai mică decât cea a vecinului său, Arabia Saudită, o țară care consideră Qatarul ca fiind fie o parte a teritoriului său, fie un potențial vasal care ar trebui să se supună capriciilor sale, spune Paul Michael Brannagan, cercetător în relații internaționale.
Această amenințare nu este nici abstractă nici una care ține de trecut – foarte recent, în 2017, Arabia Saudită a condus un efort al statelor din Golf de a îngheța finanțele Qatarului, de a-l eticheta drept susținător al terorismului și de a-i închide spațiul aerian și porturile, oferind un moment de respiro doar atunci când guvernul de la Doha a acceptat termeni care semănau cu o cedare a suveranității sale.
Qatar a reușit să depășească această campanie ostilă printr-o strategie de decenii de a construi legături de securitate și energetice cu țări mai mari, precum Regatul Unit, care a a refuzat să mai susțină adminsitrația Trump de atunci în această privință și a cerut încheierea blocadei.
Tot din acest motiv, Qatarul s-a străduit să își crească reputația ca destinație internațională prin eforturi în domeniile artelor și sporturilor.
„Pentru țări mici precum Qatarul, cele mai mari obstacole sunt faptul de a fi invizibil și supraviețuirea, iar ele tind să fie legate. Organizarea Cupei Mondiale este, dincolo de toate, despre a arăta independența și suveranitatea Qatarului. Arată felul în care țara vrea să se separe în mod simbolic de Arabia Saudită”, adaugă Brannagan.
„Pe termen lung, nu contează dacă lumea are o imagine negativă a Qatarului. În fundal, acest eveniment va fi extrem de important pentru țară”.
O societate ultraconservatoare
În Qatar, femeile nu doar că nu sunt libere, ci sunt plasate sub controlul total al bărbaților din familiile lor – legislația prevede că femeile nu pot trăi decât sub „tutelă”, iar bărbații care le controlează decid cu cine se căsătoresc, dacă pot munci sau merge la studii sau dacă pot să plece din țară.
Multe femei qatareze, însă, sunt încântate să arate că rata participării lor în cadrul forței de muncă a devenit cea mai mare din regiune și că, acum, sunt mult mai multe absolvente în universitățile din Qatar decât absolvenți.
„Au fost multe aspecte tribaliste care au afectat felul în care erau tratate femeile, care le-au afectat drepturile. Dar atunci când intri într-un spațiu de muncă, acum, vezi că majoritatea angajatelor sunt femei, că ele fac parte din conducere și că au succes”, spune Fakhroo.
„ Oamenii nu se tem de schimbare, au temeri legate de identitatea lor. Avem valori, avem tradiții”, este de părere Mubaraka al-Marri. Ea vorbește de recente reprezentanții de artă occidentală la Doha dar și de temeri cu privire la faptul că pătrunderea limbii engleze în țară „diluează” calitatea arabei vorbite de tineri.
„Trebuie să avem grijă cu ce intră în societatea noastră. Să nu acceptăm tot doar pentru că și restul acceptă, mai ales pentru că occidentalii acceptă. De ce vor ei să fim o copie a lor?”, mai spune ea.
Cupa Mondială a reprezentat, însă, un catalizator pentru schimbări rapide și profunde, inclusiv în domeniul muncii, notoriu pentru condițiile teribile și pentru decese – mult prea târziu, însă, pentru cel puțin 6.500 de migranți din Asia care au murit în ultimul deceniu muncind.
Pentru mulți qatarezi, problema condițiilor de muncă este neclară și contestabilă – mulți spun că bilanțul oficial al FIFA este de trei morți la șantierele pentru stadioanele dedicate Cupei Mondiale.
Totuși, cu supervizarea Organizației Internaționale a Muncii, Qatarul a făcut pași importanți în îmbunătățirea sistemului și cu mult spațiu de îmbunătățire, în ciuda criticilor interne provocate de aceste refotrme.
În schimb, posibilitatea permiterii participării la eveniment a persoanelor gay sau care fac parte din comunitatea LGBT este mult mai dificilă pentru societatea ultraconservatoare din Qatar. Opinia publică a reacționat cu consternare și cu homofobie în multe cazuri. Influencerii de pe rețelele sociale au încercat să găsească moduri de a ameliora stereotipurile și prejudecățile societății.
„De multă vreme, persoane gay sunt în țara noastră. Sunt deja aici. Și fete și băieți. Schimbă asta ceva? Concentrați-vă să aveți grijă de voi, de oamenii din jurul vostru, de familiile voaste.
Gândiți-vă la cum îi puteți schimba pe cei are vin. Vor vedea tradițiile noastre și felul în care trăim și poate ceva se va schimba în ei. Dar dacă continuați așa, se va întâmpla opusul – îi veți face să vă urască, pe voi, pe religia și pe țara voastră. Încercați să-i schimbați prin exemplul vostru, iar dacă nu puteți, atunci tăceți”, spune Mohammed al-Dosari un popular influencer din Qatar care a încercat să răspundă la nemulțumirile qatarezilor.
Consumul de alcool, foarte aspru controlat în Qatar, este o altă problemă cu care societatea ultraconservatoare se va confrunta la Cupa Mondială
Mulți spun, însă, că sunt relaxați pentru că totul va fi „temporar”. „E ca atunci când organizeze o petrecere. Casa ta nu mai arată așa cum ți-o amintești pentru că sunt mulți oameni înăuntru. Dar după ce pleacă, faci curat și o organizezi din nou cum îți place ție”.
Totuși, ștergerea cu buretele a tuturor schimbărilor de pe parcursul a patru săptămâni este posibil să nu fie atât de simplă. Spațiile publice pentru consumul de alcool pot fi eliminate și regulile stricte asupra afișării publice a actelor de afecțiune pot fi reimpuse, însă pentru cei care își doresc o țară mai relaxată și mai liberală, amintirea este posibil să fie dificil de șters.
Editor : Adrian Dumitru
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
