The Economist: Cum a devenit Tisa frontiera disperării. Mii de ucraineni încearcă să treacă „râul morții” ca să ajungă în România

Data publicării:
polițist de frontieră lângă râul Tisa la granița Ucrainei cu România
România a transmis că s-au înregistrat 2.373 de treceri ilegale ale frontierei statului dinspre teritoriul Ucrainei, doar în primele trei luni ale acestui an. Foto: Profimedia Images

Mii de ucraineni care au încercat să evite recrutarea în armată își riscă viața înotând prin apele primejdioase ale râului Tisa, de la granița Ucrainei cu România, relatează The Economist. Războiul a transformat Tisa într-o frontieră a disperării.

Matvii, un inginer ucrainean de 24 de ani, se numără printre norocoși. Au fost momente când a crezut că nu va reuși să supraviețuiască, a povestit el. Apele reci ale râului Tisa, care formează o parte din granița dintre Ucraina și România, s-au dovedit a fi un obstacol mult mai dificil decât își puteau imagina Matvii și ceilalți trei bărbați cu care încerca să scape de înrolarea în armată.

Curenții rapizi l-au împins pe cel mai puternic dintre înotători 200 de metri în aval. Alți doi au fost aruncați de două ori mai mult, reușind să ajungă pe partea cealaltă a râului doar printr-un „miracol”.

„Abia puteam să mai respirăm până când am ajuns la mal”, a spus Matvii. „Am fost aproape să ne înecăm.”

Pentru bărbații ucraineni apți pentru serviciul militar, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, este interzis să părăsească țara. Mii dintre ei aleg să își riște viața ca să încerce să scape înot.

polițist-frontieră-camere-supraveghere
Un polițist de frontieră supraveghează granița dintre România și Ucraina în zona Sighetul Marmației. Foto: Profimedia Images

Cel puțin 33 s-au înecat de la începutul războiului - cel mai tânăr dintre ei avea doar 20 de ani. Numărul victimelor este probabil mult mai mare, potrivit poliției de frontieră din Ucraina. Trupurile celor care și-au găsit sfârșitul în râu au rămas încă blocate în stuful care crește în râu și este puțin probabil că vor fi recuperate vreodată.

După ce au descoperit al zecelea cadavru, oficialii au început să posteze poze și videoclipuri foarte explicite cu victimele în încercarea de a descuraja alte tentative de a trece râul înot.

Dar teama că vor fi recrutați și speranța că vor putea duce o viață mai bună în Europa fac ca tot mai mulți ucraineni să încerce în continuare să treacă granița prin cele mai periculoase locuri.

O afacere riscantă, dar foarte profitabilă

România a transmis că s-au înregistrat 2.373 de treceri ilegale ale frontierei statului dinspre teritoriul Ucrainei, doar în primele trei luni ale acestui an.

Punctul de plecare pentru cei mai mulți ucraineni care încearcă să treacă înot Tisa este zona de luncă din sudul regiunii montane Transcarpatia.

Contrabanda cu benzină, țigări și alte produse a reprezentat una dintre principalele surse de venit în această zonă de graniță. Acum, însă, infractorii locali au început tot mai des să îi asiste contra cost pe cei care vor să treacă ilegal granița.

munți-maramureș-graniță-ucraina-3
Operațiune a Salvamontului în munții Maramureșului, după ce mai mulți bărbați ucraineni au murit încercând să treacă granița spre România. Foto: Profimedia Images

Este o afacere riscantă, dar foarte profitabilă. Prețurile ajung până la 12.000 de dolari de persoană. Matvii a plătit 5.000 de dolari.

„Cu două săptămâni în urmă, îi mutam ca pe muște”, a spus o astfel de călăuză, care și-a oferit serviciile în schimbul sumei (avantajoase) de 3.500 de dolari. „Acum sunt o sută de soldați oriunde privești.”

Frontiera este acum păzită de membri ai gărzii naționale și au fost înființate cel puțin zece puncte de control noi. Ofițerii sunt schimbați des, astfel încât călăuzelor le este tot mai greu să își facă relații printre autorități.

Bărbatul a spus că acum preferă rutele montane spre România, care pot lua între zece ore și câteva zile pentru a fi traversate. „Nici să nu încerci să treci râul. Ei tot găsesc cadavre în râu. Nu înțeleg de ce.”

Un ucrainean a fost oprit de patru ori încercând să treacă granița

O altă călăuză, Vasil, care încă preferă calea râului pentru a trece granița, spune că a ajutat de curând să transporte un grup de 96 de ucraineni într-o singură zi. De obicei, sunt între 30 și 40 de ucraineni care încearcă să treacă granița zilnic.

Poliția de frontieră nu a confirmat aceste cifre, dar purtătoarea de cuvânt, Lesia Fedorova, a spus că noile măsuri de protecție de la graniță, senzorii și dronele pot să oprească până la 7 din 10 persoane înainte să ajungă la râu.

râu-tisa-politie-frontiera-românia-ucraina-2
Oficial, 33 de ucraineni s-au înecat de la începutul războiului încercând să treacă Tisa. Numărul real este însă mult mai mare. Foto: Profimedia Images

„Oamenii nu sunt obișnuiți cu legea. Se dau de gol imediat când îi oprim. Este ușor să ne dăm seama ce încearcă să facă”, a explicat Fedorova. Cei care sunt prinși sunt amendați și predați serviciilor de securitate. Mulți dintre ei încearcă din nou și din nou. Un ucrainean a fost oprit de patru ori încercând să treacă granița.

Râul este rece ca gheața chiar și la finalul lunii mai. Curenții sunt puternici, chiar și când apa pare calmă. Traficanții de persoane preferă să își desfășoare activitatea pe timp de noapte, iar clienții lor, de multe ori, nu sunt conștienți de pericolul la care se expun până când este prea târziu să se mai întoarcă.

„Corpul devine incontrolabil după cinci minute în apa rece, chiar și cu un costum de neopren”, a spus Fedorova. „Adaugă la asta curentul, anxietatea, întunericul și victima nu se mai poate lupta pentru supraviețuire.”

„Țara nu mai există pentru mine”

Matvii a reușit să treacă râul după o astfel de traversare nocturnă a râului Tisa, ajungând în cel mai apropiat sat din România, unde el și grupul său au fost ajutați de localnici.

Matvii se află acum în altă țară europeană și încearcă să lucreze ca inginer - ceva ce nu ar fi putut în Ucraina, potrivit lui. El înțelege că alți conaționali de-ai săi îl critică, dar spune că a fost mânat de instinctul de supraviețuire.

munți-maramureș-graniță-ucraina
Unele călăuze preferă rutele montane de trecere a graniței dintre Ucraina și România, cu toate că traversarea munților poate dura chiar și câteva zile. Foto: Profimedia Images

În orașul din vestul Ucrainei unde locuia Matvii, ofițerii ucraineni căutau mereu noi potențiali recruți pentru armată. Matvii încă își pune speranțele în victoria țării sale.

Ucraina va continua să lupte pentru libertate și independență. S-ar putea să se ridice din nou după război, dar va trebui să facă asta fără el. „Țara nu mai există pentru mine”, a spus Matvii. „Nu mai există cale de întoarcere.”

Editor : Raul Nețoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri