Temerile balticilor înaintea instalării administrației Trump

Ministrul de externe al Lituaniei sugerează că NATO ar putea lăsa garda jos în timpul tranziţiei de la Casa Albă şi atrage atenţia că ar fi un moment vulnerabil pe care Rusia abia aşteptă să-l exploateze.

Rusia folosește cele mai mari avioane din lume pentru a-și retrage tehnica militară din Siria

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

„Această perioadă dinaintea instalării noii administraţii este foarte periculoasă. Sunt, în mod special, îngrijorat de această perioadă. Rusia de astăzi nu este o superputere, este o superproblemă”, a declarat într-un interviu pentru BBC Linas Linkevicius, ministrul de externe al Lituaniei.

Citiți și: Vladimir Putin, nou mesaj agresiv pentru NATO vizând inclusiv România

Cu un nou preşedinte la cârmă, Statele Unite vor dori să repornească relaţiile cu Rusia pe un ton amical, cred analiştii lituanieni. Nu e exclus ca brusc Washingtonul să nu mai împărtăşească temerile Europei de Est că Moscova reprezintă un pericol militar direct şi imediat.

Ideea este reluată și într-un articol publicat săptămâna aceasta în Politico.eu de Eerik-Niiles Kross, fost director al serviciilor de spionaj din Estonia, în prezent deputat, și de Molly K. McKew, expert în tehnici de contracarare a războiului informațional al Rusiei, consilier pe probleme de politică externă și strategii de comunicare.

Aceștia îl avertizează pe președintele ales Donald Trump că pe măsură ce se va face tranziția la Casa Albă, Vladimir Putin nu va mai fi prietenul său, ci va deveni unul dintre adversari. Putin a definit relația cu America drept una tensionată, iar asta nu se va schimba odată cu preluarea puterii la Washington de către noul lider, pentru că, în fapt, de păstrarea acestei percepții, aceea a unei animozități cu SUA, depinde puterea rusă, arată autorii articolului.

Trump nu trebuie să facă aceeași greșeală ca președintele Barack Obama: să pună Rusia într-o poziție privilegiată din care liderul de la Kremlin să poată dicta politica SUA în chestiuni de politică regională și globală. Ideea de a se baza pe faptul că ar putea ajunge la înțelegere cu Putin l-ar putea conduce pe Trump către aceeași capcană: s-ar angaja în niște negocieri ce ar lâncezi, iar în timpul acesta America ar fi pusă în așteptare.

Rusia a creat o rețea de conflicte în Europa, Orientul Mijlociu și Asia, slăbindu-i pe aliații americanilor și formând noi alianțe care au afectat securitatea Americii. Asta se potrivește foarte bine poveștii potrivit căreia administrația Obama a slăbit puterea și interesele Americii. Iar Trump și consilierii lui, între care mulți au legături – neexplicate - financiare sau de altă natură cu aliați ai Kremlinului, au refuzat să-l critice pe președintele rus sau tacticile lui, lăudându-l în schimb ca pe un lider puternic. În plus, s-au făcut „ecoul” Moscovei: NATO e o structură învechită, iar statele baltice sunt „suburbii” ale Rusiei.

Însă această relație cu Rusia, reală sau imaginată, se va schimba de îndată ce Trump se va instala la Casa Albă. Dacă Trump și consilierii lui continuă să trimită mesajul că statele baltice sunt în afara arhitecturii de securitate pe care o va apăra SUA, atunci Putin va acționa și, ca urmare, moștenirea lui Trump va fi cea care se va defini ca incomparabil mai slabă, avertizează experții. Dacă Trump are suficient curaj încât să fie fondatorul unei noi arhitecturi de securitate, atunci trebuie să știe că aceste alianțe nu sunt niște tranzacții de business – ele sunt de fapt niște polițe de asigurare, care cer investiții americane, arată cei doi.

Trump ar trebui să țină seama de propriul său sfat. Trebuie să-și amintească de faptul că Putin respectă doar forța. Mai înainte de toate, trebuie să înțeleagă că tocmai nesiguranța e cea pe care mizează Kremlinul și va continua să opereze în locuri nesigure și instabile, dacă i se dă mână liberă.

Statele baltice au nevoie de cuvinte puternice din partea președintelui american ales. Numai sprijinul său neclintit pentru ancorarea NATO în statele baltice și Polonia poate pune capăt actualei incertitudini, poate consolida stabilitatea și poate sublinia că ce e al nostru e al nostru și nu e obiect de negociere, mai scriu autorii articolului din Politico.eu.