NASA a ales compania spaţială privată SpaceX, condusă de Elon Musk, pentru a trimite următorul echipaj de astronauţi americani pe Lună, într-o misiune care va reprezenta o premieră după anul 1972, a anunţat vineri agenţia spaţială americană, citată de AFP, citată de Agerpres.
Contractul semnat, în valoare de 2,9 miliarde de dolari, vizează prototipul vehiculului spaţial Starship, care este testat într-un centru deţinut de SpaceX în statul american Texas.
„Astăzi, sunt foarte entuziasmată, suntem cu toţii entuziasmaţi să anunţăm că am atribuit companiei SpaceX sarcina de a dezvolta sistemul nostru de alunizare”, a declarat Lisa Watson-Morgan, coordonatoare acestui program în cadrul NASA.
SpaceX a devansat astfel companiile Dynetics şi Blue Origin - condusă de Jeff Bezos - şi devine unicul furnizor al acelui sistem de asolizare, marcând astfel o ruptură faţă de trecut, când NASA alegea adeseori mai multe companii pentru a minimaliza riscurile, în cazul în care una dintre ele înregistra un eşec.
Potrivit analiştilor din acest sector, decizia consolidează poziţia companiei lui Elon Musk, înfiinţată în 2002 cu scopul de a cuceri planeta Marte, şi statutul ei de partener privilegiat de NASA în sectorul privat.
Anul trecut, SpaceX a devenit prima companie privată care a trimis cu succes un echipaj de astronauţi la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), redând americanilor capacitatea de a realiza din nou astfel de misiuni, pentru prima dată de la retragerea din circulaţie a navetelor spaţiale.
Prototipurile Starship se află în prezent în faza de testare, însă ultimele patru tentative de zbor s-au încheiat cu explozii
SpaceX a prezentat vehiculul său spaţial reutilizabil Starship, conceput pentru a transporta echipaje numeroase şi încărcături importante în cadrul unor călătorii îndelungate în spaţiu şi care poate să asolizeze în poziţie verticală.
Prototipurile Starship se află în prezent în faza de testare în Texas, însă ultimele patru tentative de zbor s-au încheiat cu explozii.
În cadrul programului Artemis, care vizează trimiterea de astronauţi pe Lună, NASA vrea să folosească lansatorul greu SLS (Space Launch System) pentru a lansa în spaţiu patru astronauţi la bordul capsulei Orion, care se va conecta apoi cu o staţie orbitală lunară, denumită Gateway.
Vehiculul Starship, conectat anterior la Gateway, va aştepta sosirea capsulei Orion şi va primi apoi doi membri ai echipajului, pentru a asigura ultima etapă a zborului către suprafaţa Lunii.
Ideea principală a acestui proiect este aceea ca staţia Gateway să funcţioneze ca un fel de intermediar, dar, pentru misiunea iniţială, capsula Orion va putea să se conecteze direct la Starship, a declarat Lisa Watson-Morgan.
Astronauţii americani vor petrece apoi o săptămână pe Lună, înainte de a urca din nou la bordul rachetei Starship pentru a reveni pe orbita lunară şi de a se întoarce pe Terra la bordul capsulei Orion.
NASA doreşte să revină pe Lună şi să asigure o prezenţă durabilă a oamenilor pe satelitul natural al Terrei
În paralel, compania SpaceX doreşte să combine vehiculul ei spaţial Starship cu racheta Super Heavy, pentru a crea astfel o rachetă cu înălţimea de 120 de metri, care va fi cel mai puternic vehicul lansator construit vreodată de oameni.
Oamenii au păşit pentru ultima dată pe Lună în anul 1972, în cadrul programului spaţial Apollo.
NASA doreşte să revină pe Lună şi să asigure o prezenţă durabilă a oamenilor pe satelitul natural al Terrei prin construirea unei staţii lunare, cu scopul de a testa tehnologii noi care vor deschide drumul către o misiune cu echipaj uman pe planeta Marte.
În 2019, Mike Pence, pe atunci vicepreşedinte al Statelor Unite, a lansat inginerilor de la NASA provocarea de a organiza o misiune prin care prima femeie americană şi următorul astronaut american să păşească pe Lună până în 2024, dar este probabil ca acest calendar să fie modificat în timpul mandatului preşedintelui Joe Biden.
Administraţia preşedintelui democrat a anunţat totodată un nou obiectiv, ce prevede trimiterea primei persoane provenite dintr-o minoritate etnică pe Lună în cadrul programului Artemis.
Editor : Liviu Cojan
