Kamala Harris: Angajamentul SUA față de Art. 5 e de neclintit. Luăm foarte în serios rolul nostru și relațiile pe care le avem în NATO
Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, care s-a aflat vineri la București, i-a asigurat pe români că apartenența lor la NATO este cea mai bună garanție de securitate pe care o au, pentru că fiecare centimetru pătrat din teritoriul aliat va fi apărat de americani, în virtutea articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic. Pe de altă parte, Kamala Harris a spus că a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre vulnerabilitățile flancului estic al NATO la Marea Neagră, iar SUA sunt gata să ajute Alianța pentru a-și consolida aici prezența.
„În întreaga lume, și voi vorbi în numele Statelor Unite, cunoaștem provocările speciale cu care vă confruntați din punct de vedere geografic, dar ați dat dovadă de atât de mult curaj. Întâlnirea pe care președintele și cu mine am avut-o astăzi a fost o întâlnire foarte productivă pentru a reafirma puterea relației și a prieteniei dintre Statele Unite și România. Am spus-o de multe ori, inclusiv în această după-amiază, cu președintele, dar și în întreaga lume, și o voi mai spune încă o dată: angajamentul Americii față de articolul 5 este de neclintit. Luăm foarte în serios rolul nostru și relațiile pe care le avem în cadrul Alianței NATO. Ne luăm rolul în serios și suntem gata să acționăm conform prevederii potrivit căreia un atac împotriva unuia dintre noi este un atac împotriva tuturor. Suntem fermi în angajamentul nostru - o spun și repetăm mereu, o spune și președintele Joe Biden: Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a declarat vicepreședintele SUA, Kamala Harris, la București. „Așadar, sunt prezent astăzi în România pentru a reafirma acest angajament, pe lângă faptul că mulțumesc președintelui, conducerii dumneavoastră și poporului român”, a adăugat nr. 2 de la Casa Albă.
„Forța Alianței noastre include angajamentul nostru reciproc de a ne susține principiile care ne sunt dragi și pe care le împărtășim, care includ apărarea suveranității și integrității teritoriale a statelor independente - și în acest caz, a Ucrainei”, a mai spus Kamala Harris, reamintind că în acest scop și pentru a demonstra angajamentul SUA, Washingtonul a trimis în ultimele săptămâni un escadron Stryker, cu 1.000 de oameni, ceea ce creează o forță totală de 2.000 de soldați americani.
„O relație puternică și durabilă”
În acest context, Kamala Harris a mulțumit României că și-a sporit resursele dedicate apărării.
„Vreau să vă mulțumesc, domnule președinte Iohannis, pentru că, pe lângă tot ceea ce ați făcut în rolul dvs. de lider, ați acționat și pentru modernizarea și sporirea resurselor care sunt disponibile. Ați fost un model în această privință și vă mulțumesc”, a spus Kamala Harris, adresându-se președintelui Iohannis.
Ea a menționat apoi și resursele și sprijinul pe care România și SUA le acordă refugiaților ucraineni.
„Președintele Iohannis și cu mine am discutat pe larg și am fost foarte mișcată, domnule președinte, de poveștile pe care mi le-ați împărtășit despre timpul petrecut cu refugiații și despre experiența sfâșietoare pe care o trăiesc aceștia. Așadar, suntem împreună, România și Statele Unite, pentru a ne asigura că vom face tot ceea ce este necesar pentru a aloca resurse pentru partea umanitară a acestei situații, înțelegând că nevoile sunt semnificative și imediate. În măsura în care oferim asistență umanitară, pe lângă pachetul de 13,6 miliarde de dolari din partea Congresului Statelor Unite, 4 miliarde de dolari din această sumă vor fi alocate direct pentru asistență umanitară. Aceasta se adaugă celor 53 de milioane de dolari pe care le-am anunțat ieri, pe care Statele Unite le vor oferi, prin intermediul ONU, Programului Alimentar Mondial”, a arătat Kamala Harris.
„Dar trebuie să spun că, atunci când vorbim despre asistență umanitară, România a fost un hub pentru asistență umanitară. Și acesta este un alt motiv pentru care ne aflăm aici, pentru a mulțumi președintelui și oamenilor din această țară minunată pentru ceea ce faceți pentru a veni în întâmpinarea nevoilor acestei regiuni. Ați primit zeci de mii de refugiați și ați făcut acest lucru cu atâta compasiune și omenie”, a spus vicepreședintele SUA.
„Îmi voi încheia comentariile spunând că aceasta este o relație puternică și durabilă. Este o relație importantă. Iar importanța acestei relații este evidențiată chiar în acest moment. Dar este o relație care va continua de-a lungul anilor. Și, din nou, vă mulțumesc, domnule președinte, și oamenilor din această țară frumoasă pentru tot ceea ce faceți și tot ceea ce reprezentați. Vă mulțumesc”, și-a încheiat intervenția Kamala Harris la declarațiile comune de presă făcute la Palatul Cotroceni alături de preșesdintele Klaus Iohannis.
Întărirea flancului estic la Marea Neagră: grup tactic de luptă
Vicepreședintele Harris și președintele Iohannis au confirmat, răspunzând apoi întrebărilor din partea presei, că au discutat și despre întărirea flancului estic la Marea Neagră, acolo unde există, în contextul actual, „vulnerabilități”.
„Suntem pe deplin conștienți și informați, deoarece comunicăm constant cu președintele, cu administrația sa de aici, cu privire la preocupările pe care le au în legătură cu întreaga regiune și, sincer, cu vulnerabilitatea ei. Tot ceea ce trebuie să faceți este să vă uitați pe hartă și să vedeți că acolo unde există România din punct de vedere geografic - așa cum este cazul aliaților noștri de pe flancul estic - există vulnerabilități potențiale, motiv pentru care spunem foarte clar: vom dedica - și am sporit în mod special, în ultimele săptămâni - sprijinul nostru, în funcție de nevoile lor actuale”, a spus Kamala Harris.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a arătat că Rusia și-a început atacul asupra Ucrainei dinspre sud, din zona Mării Negre. „Aceasta este
un scenariu asupra căruia am avertizat de mulți ani. Pe de altă parte, România are aproximativ 650 de kilometri de frontieră terestră cu Ucraina. Este cea mai lungă graniță terestră dintre toți aliații care se învecinează cu Ucraina. Deci, da, suntem îngrijorați. Suntem îngrijorați de flancul estic. Și de aceea lucrăm pentru a face flancul estic mai puternic. Și, da, am discutat cu vicepreședintele Harris despre aceste probleme. Și am ridicat problema flancului estic, că flancul estic trebuie să fie puternic și trebuie să fie bine echilibrat. Pentru că, dacă o parte a flancului estic este puternică, iar cealaltă parte este slabă, este evident că este o slăbiciune pe flancul estic. Așadar, flancul estic trebuie să fie consolidat pe de-a-ntregul, pentru a apăra zona euro-atlantică”, a arătat președintele Klaus Iohannis.
El a confirmat că a discutat cu vicepreședinta Harris că SUA și România trebuie să pună la punct o forță care să fie suficient de puternică pentru a avea capacitate de descurajare. „NATO se bazează pe forță și pe descurajare. Deci, pentru a descuraja pe cineva, trebuie să fii puternic în acea zonă. Deci, da, am discutat despre necesitatea unui grup tactic NATO în România. Și, evident, Statele Unite joacă un rol important în acest sens”, a spus președintele Klaus Iohannis.
„Am discutat despre o prezență sporită a SUA pe flancul estic, în special, evident, în partea noastră de pe flancul estic. Și am discutat, evident, despre articolul 5 din NATO și despre parteneriatul de lungă durată dintre trupele noastre, pentru că soldații din Statele Unite se află în România de mulți ani și lucrează foarte bine împreună cu forțele române, fiind un real câștig în partea de sud a flancului estic. Și sunt o garanție semnificativă pentru români că nu suntem singuri, că suntem alături de Statele Unite și de toți ceilalți aliați NATO. Deci, da, am discutat despre toate acestea și avem o abordare comună, ceea ce este specific pentru parteneriatul nostru. Ne bucurăm de un parteneriat strategic pentru că încercăm să rezolvăm problemele și le rezolvăm împreună”, a menționat președintele Iohannis.
Întrebat dacă un ordin de mărime specific pentru prezența consolidată a NATO în România, președintele Iohannis a spus: „Haideți să-i lăsăm pe militarii din SUA și din România să discute împreună, apoi cu cei din NATO, iar după aceea toate acestea vor fi făcute publice”.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News