Donald Trump ar putea retrage din nou SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Ce va fi diferit față de prima ieșire
Lumea se pregătește ca președintele ales Donald Trump să retragă SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice pentru a doua oară - doar că de data aceasta, el ar putea acționa mai repede și cu mai puțină reținere, scrie Politico.
Promisiunea lui Trump de a se retrage ar face ca Statele Unite să fie din nou una dintre puținele țări care nu fac parte din pactul din 2015, în cadrul căruia aproape 200 de guverne și-au asumat angajamente neobligatorii de reducere a poluării care încălzește planeta. Victoria sa în alegerile de săptămâna trecută amenință să umbrească summitul COP29 privind schimbările climatice, care începe luni în Azerbaidjan, unde SUA și alte țări vor stabili detaliile legate de reducerea treptată a combustibililor fosili și de acordarea de ajutor pentru climă națiunilor mai sărace.
Absența Statelor Unite din acest acord ar obliga alte țări să facă reduceri mai mari ale poluării lor climatice. Dar ar ridica, de asemenea, întrebări inevitabile din partea unor țări cu privire la eforturile suplimentare pe care ar trebui să le depună atunci când al doilea mare poluator mondial de gaze cu efect de seră se retrage.
„Țările sunt foarte angajate față de Paris, nu cred că există niciun dubiu în această privință”, a declarat David Waskow, șeful inițiativei climatice internaționale a World Resources Institute. „Ceea ce cred că este în pericol este dacă lumea este capabilă să respecte ceea ce s-a angajat să facă la Paris”.
Campania Trump a declarat pentru Politico, în luna iunie, că fostul președinte va renunța la pactul global, așa cum a făcut în 2017, în timpul primului său mandat. Trump a declarat încă de la sfârșitul săptămânii trecute că schimbările climatice sunt „toate o mare păcăleală”.
„Nu avem o problemă cu încălzirea globală”, a spus el la o apariție de campanie, în ciuda unui munte de date care spun contrariul - și a previziunilor potrivit cărora 2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată, depășind o bornă stabilită anul trecut.
Odată ce Trump își va prelua mandatul în ianuarie, el ar putea depune o cerere la ONU pentru a se retrage din nou din acord. În conformitate cu termenii pactului, ar fi nevoie de un an pentru ca această măsură să intre în vigoare, nu de trei ani ca până acum.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În acest timp, administrația Trump ar putea ignora angajamentele climatice anterioare ale SUA stabilite de președintele Joe Biden și ar putea refuza să prezinte noi planuri de reducere a unor cantități mai mari de poluare cu carbon, potrivit analiștilor.
După cum a relatat Politico în iunie, unii conservatori au pregătit, de asemenea, terenul pentru ca Trump să meargă și mai departe. Una dintre opțiuni ar fi retragerea Statelor Unite din tratatul ONU din 1992 care stă la baza întregului cadru al negocierilor anuale privind clima globală, un pas mult mai definitiv care ar putea afecta pe termen lung efortul de a limita încălzirea planetei.
Oricum ar fi, o retragere a SUA ar putea lăsa țara pe dinafara discuțiilor internaționale privind extinderea energiei curate, permițând Chinei să continue să concureze cu America în ceea ce privește panourile solare, vehiculele electrice și alte tehnologii ecologice, a declarat Jonathan Pershing, un trimis special pentru schimbările climatice în timpul administrației Obama.
„China este cel mai mare partener comercial pentru aproape toate țările din lume, astfel încât capacitatea lor de a influența nu este diminuată”, a declarat el joi reporterilor. „Aceasta (influența, n.r.) este crescută odată cu retragerea SUA”.
El a adăugat: „Cred că pierdem atunci când SUA se retrag și, odată cu retragerea SUA, China se va implica mai mult, dar într-un mod foarte diferit”.
SUA a fost unul dintre artizanii Acordului de la Paris din 2015, care impune celor 195 de țări semnatare să prezinte planuri naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să prezinte informații actualizate cu privire la progresele înregistrate în atingerea acestor obiective. De asemenea, acordul solicită națiunilor mai bogate să plătească pentru proiectele climatice, însă nu există sancțiuni pentru nerespectarea înțelegerii.
În cei nouă ani care au trecut de la stabilirea acordului, poluarea cu influențe climatice a continuat să crească la nivel global - deși, fără îndoială, într-un ritm mai lent decât în lipsa acestuia. Dezastrele au lovit mai puternic din Nepal până în Carolina de Nord, umflând nevoia de finanțare pentru probleme de climă la trilioane de dolari în fiecare an.
A doua retragere din Acordul de la Paris
Acordul de la Paris avea aproximativ un an când Trump a anunțat că îi servește pe oamenii „din Pittsburgh, nu din Paris” și că SUA se retrag. Mișcarea a provocat un șoc internațional și temeri că alte țări ar putea urma exemplul.
Acum, acordul „se află într-o etapă diferită a existenței sale”, a declarat Todd Stern, care a contribuit la finalizarea acordului de la Paris în calitate de emisar american pentru climă. „Aș fi foarte surprins să văd țări care chiar se retrag”.
Biden a reintrat în acord în 2021 și apoi a anunțat că SUA își vor reduce emisiile la jumătate până în 2030 față de nivelurile din 2005.
Poluarea cu carbon din SUA este în scădere, dar nu suficient de rapid pentru a îndeplini promisiunea lui Biden - iar acțiunile intensificate ale statelor, orașelor și întreprinderilor nu pot atinge decât o parte din acest obiectiv, în absența unor eforturi federale mai puternice.
Țările care au semnat acordul de la Paris trebuie să prezinte noi planuri până la jumătatea lunii februarie. În cazul în care cea mai mare economie a lumii nu contribuie, aceasta ar putea trimite un semnal celor care se opun unor măsuri climatice stricte în China, India sau Europa să facă mai puțin.
„Există interese în toate aceste alte țări care doresc să promoveze dependența continuă de combustibilii fosili și o rezistență la ambițiile climatice”, a declarat Alden Meyer, asociat senior la grupul de reflecție E3G.
Un test al gradului de angajament al altor națiuni față de Acordul de la Paris va avea loc la COP29.
Se așteaptă ca acestea să stabilească o nouă țintă pentru ajutorul global pentru combaterea schimbărilor climatice, care ar putea ajunge până la 1.000 de miliarde de dolari pe an. Oficialii administrației Biden vor fi prezenți la masă. Cu toate acestea, având în vedere că o viitoare președinție Trump planează asupra discuțiilor, alte țări ar putea fi mai puțin înclinate să contribuie cu mai mulți bani.
Editor : B.E.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
