Cât de sănătos trebuie să fie preşedintele SUA
Pneumonia de care suferă Hillary Clinton şi întreaga dezbatere provocată de modul în care aceasta şi-a ascuns boala vine într-un punct delicat al campaniei electorale din Statele Unite. Unii analişti americani spun chiar că e un moment periculos, pentru că ultimele sondaje de opinie arată o diferenţă de doar trei procente între Hillary Clinton şi Donald Trump. Adică, fix marja de eroare. Candidata Partidului Democrat a pierdut puncte importante în ultimele săptămâni, iar problemele de sănătate n-au ajutat-o deloc. Cât de important este acest aspect în campania electorală pentru prezidenţiale şi cum poate înclina balanţa de o parte sau de alta? Iată câteva explicaţii.
Sănătatea candidaţilor pentru Casa Albă este subiect naţional. De întors pe toate feţele. Preşedintele Statelor Unite e şeful armatei - a doua din lume ca mărime. E cel care are la deget butonul de activare a arsenalului nuclear. El face şi desface politica externă a uneia dintre cele mai puternice şi influente ţări. Motive suficiente pentru care americanii vor să fie siguri că aleg preşedinte un om apt şi capabil să-şi asume toate aceste resposanbilităţi.
„Oamenii au dreptul să ştie care este starea de sănătate a preşedintelui”. O spunea, în 1996, Bill Clinton, preşedintele Statelor Unite la acea vreme. A fost primul interviu în care a vorbit deschis despre afecţiunile sale şi despre controalele medicale regulate. Bill Clinton spunea că nu consideră că interviul este o intruziune în viaţa sa foarte privată, atâta timp cât el este omul ale cărui decizii vizează o ţară întreagă.
Actualul lider de la Casa Albă crede că fiecare candiat trebuie să decidă câtă informaţie oferă publicului despre propria sănătate.
Josh Earnest, purtător de cuvânt de la Casa Albă: „Preşedintele consideră că este responsabilitatea celor doi candidaţi să ia decizii în legătură cu campania lor. Cert este că, în calitate de preşedinte, preşedintele Obama i-a cerut medicului său, o dată la doi ani, să întocmească un raport pe care să-l facem public, care să detalieze starea sa de sănătate. Am făcut acest lucru şi când senatorul Obama a candidat la preşedinţie. Dorinţa americanilor de a şti câte ceva despre sănătatea preşedintelui lor cred că este una de bun simţ”.
Americanii vor să ştie şi dacă un candidat la Casa Albă e onest atunci când vorbeşte despre dosarul său medical. Anul acesta, cursa electorală e atât de strânsă şi, mai ales, imprevizibilă, că orice detaliu contează. Orice problemă de sănătate poate avea consecinţe politice. Cu siguranţă, în perioada următoare toţi ochii vor fi aţintiţi asupra lui Hillary Clinton. Lumea va vrea sa vadă dacă mai dă semne de slăbiciune şi să afle dacă a fost vorba doar de pneumonie sau, poate, ascunde şi alte afecţiuni.
„Indiferent de ceea ce se va întâmpla în săptămânile următoare, seria de dezbateri prezidenţiale care începe pe 26 septembrie a devenit extrem de importantă. Acum, americanii vor fi şi mai curioşi să le urmărească şi să vadă cum va rezista candidata Partidului Democrat 90 de minute pe scenă”, notează BBC.
Dezbaterile faţă-n faţă între candidaţii pot face diferenţa. Istoria oferă un exemplu. Dezbaterea televizată, din 1960, dintre Richard Nixon şi John F. Kennedy. Primul a pierdut puncte importante pentru că a părut slăbit şi obosit. A transpirat tot timpul şi camerele din platoul de televiziune nu au ratat acest detaliu.
Nu a contat faptul că poate candidatul republican avusese o zi mai proastă sau chiar era obosit în acea perioadă. În mintea celor care au urmărit dezbaterea a încolţit ideea că Richard Nixon nu are forţa fizică şi vigoarea necesare unui preşedinte. Spre deosebire de el, John F. Kennedy s-a impus prin tinereţe. Altfel spus, a părut mult mai sănătos şi apt fizic decât contra-candidatul său.
Pneumonia lui Hillary Clinton a dat apă la moară şi celor care se întreabă dacă o femeie poate face faţă unei funcţii atât de importante şi de solicitante. Comentariile sexiste despre slabiciunea feminină şi prejudecăţile legate de capacitatea unei femei de a face faţă unei astfel de provocări au umplut Internetul în ultimele zile.
Dacă va câştiga alegerile din noiembrie, Hillary Clinton va fi pe locul doi în topul celor mai vârstnici preşedinţi aleşi ai Statelor Unite, după Ronald Reagan. Ea are 68, el avea 70. În comparaţie, Donald Trump ar egala recordul de vârstă al lui Reagan.
Ce se întâmplă, însă, dacă Hillary Clinton decide că e prea slăbită ca să continue cursa prezidenţială? Nu e un scenariu luat în seamă de Partidul Democrat la acest moment, dar a fost conturat de presa americană. Proceduri există pentru o astfel de situaţie, cu menţiunea că partidul nu poate face nimic până când candidatul său, Hillary Clinton în cazul de faţă, nu se retrage din proprie iniţiativă. Dacă se întâmplă acest lucru, Comitetul Național Democrat se reuneşte în sesiune de urgenţă şi, cu majoritate simplă, alege pe altcineva să o înlocuiască.
Mai poate apărea şi situaţia în care un preşedinte ales e declarat incapabil fizic să-şi îndeplineacsă atribuţiile. Dacă deja a fost confirmat câştigător de Colegiul Electoral, dar nu a avut loc învestirea, locul său este luat de viceopreşedintele ales care, automat, devine preşedinte.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
