Exclusiv Alegerile din SUA, cel mai urmărit eveniment electoral în 2024. „Guvernul a fost conceput ineficient și să aibă conflicte interne”
Alegerile pentru viitorul preşedinte al Statelor Unite sunt cu siguranţă cel mai urmărit eveniment electoral al acestui an. Toată planeta ştie cine sunt candidaţii la cea mai puternică funcţie din lume, dar sunt puţini cei care înţeleg cu adevărat sofisticatul sistem de vot al americanilor. De ce sistemul politic din SUA este de fapt creat să nu funcţioneze, să fie imperfect? Ne ajută să înţelegem Edward Rhodes, profesor de politici publice la Universitatea George Mason.
Cristina Cileacu: Dr. Edward Rhodes, profesor de politici publice la Universitatea George Mason, bine ați venit la Pașaport diplomatic.
Edward Rhodes: Mulțumesc pentru invitaţie.
În SUA, sistemul protejează cetăţeanul
Cristina Cileacu: Domnule profesor, vorbim astăzi despre alegerile din SUA. Toată lumea se va uita la alegerile din SUA, pentru că sunt importante pentru toată lumea. Dar foarte puțini oameni înțeleg cum funcționează de fapt sistemul de vot american. De ce este atât de complicat?
Edward Rhodes: Este atât de complicat pentru că sistemul politic american, înființat încă din 1787, nu a fost conceput ca să ușureze elaborarea politicilor sau să o facă mai rapidă, sau chiar să găsească politici bune. A fost cu adevărat conceput pentru că americanii aveau nevoie să stabilească un guvern care să se concentreze pur și simplu pe protejarea drepturilor individuale. Și astfel guvernul a fost conceput pentru a fi ineficient și a fost conceput să aibă conflicte interne. Americanii au presupus că, dacă părțile diferite ale guvernului ar fi în conflict între ele, ar fi dificil pentru guvern să devină prea puternic, prea arogant și să ia din drepturile individului. Și astfel, starea naturală a guvernului american este blocaj. Starea naturală a sistemului politic american este să nu realizeze nimic, ceea ce este frustrant pentru americani. Dar este și mai frustrant pentru toți ceilalți din lume. Iar sistemul electoral american este conceput într-un mod complicat, pentru a se asigura că diferitele părți ale guvernului american nu au încredere una în cealaltă și nu se înțeleg între ele.
„Un guvern bun guvernează puţin”
Cristina Cileacu: Dar dacă nu vă înțelegeți una cu celălaltă, ca parţi ale guvernului, cum puteți face lucrurile? Pentru că America este superputerea lumii, deci ceva funcționează.
Edward Rhodes: Dar, din nou, locul de plecare pentru guvernul american a fost, așa cum a spus odată Thomas Jefferson, faptul că cel mai bun guvern este cel care guvernează cel mai puțin. Deci, sistemul politic american este conceput pentru a adopta mai puține legi și pentru a urmări mai puține politici și, din nou, pentru a acționa mai lent. Și din nou, acest lucru nu a fost conceput cu presupunerea că America va fi o superputere. A fost într-adevăr conceput pentru o țară mai mică, acum 250 de ani. Avem în continuare același sistem de elaborare a politicilor, dar din nou, asta creează frustrări atunci când America are de-a face cu lumea. Și nu pot decât să-mi cer scuze. Știu cât de frustrant este pentru toți ceilalți din lume să privească legislativul celor două camere, Camera Reprezentanţilor și Senatul, care nu sunt niciodată de acord cu nimic. Și în rarele ocazii când sunt de acord între ele, atunci Președintele refuză să semneze legea pe care au adoptat-o. Și dacă toate acestea se întâmplă, atunci Curtea Supremă americană intervine și spune că legea nu este bună și anulează acea lege. Dar asta este din nou, presupunerea aici este că mai puține legi sunt mai bune decât mai multe. Și astfel avem acest sistem care este cu adevărat conceput pentru a preveni să se întâmple orice.
Două partide, doi candidaţi cu şanse
Cristina Cileacu: Un alt lucru care este foarte greu de înțeles, privind din afară, dar chiar și pentru americani, este motivul pentru care în Statele Unite sunt doar două partide majore, democrații și republicanii? Și de ce, de exemplu, de data aceasta, pentru aceste alegeri, doar Joe Biden și Donald Trump pot candida la președinție?
Edward Rhodes: Corect. Motivul pentru care avem două partide de cele mai multe ori în America și de ce este atât de dificil să avem un al treilea partid, este pentru că în toate alegerile americane majoritatea câștigă. Nu există o reprezentare proporțională. Dacă sunteți o terță parte nu aveți nicio șansă de câștig. Așadar, susținătorii, potențialul sprijin pentru o terță parte, se găsesc apelând la oricare dintre cele mai mari două partide, care pare să reprezinte cel mai bine opiniile lor. Modul de raportare la cele două partide americane este că sunt de fapt coaliții ale multor grupuri de interese mai mici, cum ar fi partidele separate din majoritatea țărilor, combinate efectiv împreună ar rezulta unul sau altul dintre cele două partide majore. De exemplu, la aceste alegeri prezidențiale, se pare că va exista un al treilea candidat, domnul Kennedy (n.r. Robert F. Kennedy Jr.) va candida, de asemenea, dar îi va fi foarte dificil să fie orice altceva decât un eşec, orice altceva decât un vot de protest pentru acei americani care consideră că niciunul dintre cele două partide majore nu se apropie suficient de mult de reprezentarea a ceea ce îşi doresc ei, ca să le câștige sprijinul. Dar nu are nicio șansă de câștig real, pentru că, din nou, majoritatea americanilor caută pur și simplu să vadă care partid este mai aproape de ceea ce își doresc.
Echilibrul politic, esenţial în guvernare
Cristina Cileacu: Știu că este mai degrabă ceva tehnic, dar puteți explica, de asemenea, de ce un al treilea candidat nu poate avea, cel puțin pentru moment, numele de pe buletinul de vot, ca să fie votat?
Edward Rhodes: Din nou, unul dintre lucrurile din designul american al sistemului politic american creat pentru a împiedica guvernul să devină prea puternic, este că cele 50 de state ale Americii au o putere enormă. Fiecare dintre cele 50 de state americane operează în întregime independent de guvernul federal. Nu înseamnă că cele 50 de state sunt oarecum subordonate guvernului, nici că guvernul federal este creat cumva de cele 50 de state. În America, fiecare individ are două guverne în același timp, care adoptă seturi de legi complet diferite, pe care trebuie să le respecte. Și modul în care ne ocupăm de alegerile prezidențiale federale este că fiecare dintre cele 50 de state trebuie să decidă asupra regulilor și asupra a cine va fi pe buletinul de vot. În aceeași zi, fiecare dintre cele 50 de state organizează alegeri separate, organizează propriile alegeri, pentru a vedea pe cine va sprijini acel stat pentru funcția de președinte al Statelor Unite. Este o alegere indirectă pentru președinte și fiecare dintre cele 50 de state stabilește regulile pentru cine va fi pe buletinul de vot, pe cine oamenii din acel stat pot lua în considerare pentru funcția de președinte. Și așa cineva ca dl. Kennedy, pentru a se califica, nu doar că vrea să fie pe buletinul de vot, ci separat, în fiecare dintre cele 50 de state, el trebuie să respecte regulile ca să apară pe buletinul de vot al acelui stat, astfel încât oamenii acelui stat să aibă opțiunea de a vota pentru el, pentru guvern. Este o procedură tehnică complicată și ai absolut dreptate, această tehnicalitate, de asemenea, face mai greu pentru candidații terți să intre pe buletinul de vot. Ne așteptăm ca dl. Kennedy va fi pe buletinul de vot ori în fiecare stat, ori virtual în fiecare stat, până în luna noiembrie. Dar faptul că va fi pe buletinul de vot, din nou, îl pune pur și simplu în poziția de a lua mai multe voturi de la unul dintre candidații majori sau de la celălalt candidat major și, astfel, posibil să distorsioneze rezultatele alegerilor în acest fel, mai degrabă decât să fie el însuși un candidat viabil.
Votul popular versus Colegiul Electoral
Cristina Cileacu: Sistemul american de vot are ceva care se numește vot popular. Și în același timp aveți Colegiul Electoral, și uneori Colegiul Electoral ajunge de fapt să aleagă președintele. Cum este acest lucru democratic?
Edward Rhodes: Atunci când am creat Statele Unite, pentru asta aveam state suverane, independente. Și când am creat un singur guvern federal, care să existe în paralel cu statele suverane, care nu au fost eliminate, Constituția care creează acel guvern federal avea îngrijorări că Președintele nu reprezintă dorințele țării în ansamblu. Erau îngrijorări că poate oamenii din câteva dintre statele mai mari ar putea domina votul pentru președinte. Și astfel, modul în care Constituția a rezolvat problema este că Președintele nu este selectat printr-un vot direct al poporului american. În schimb, în fiecare dintre cele 50 de state, oamenii merg la urne, și în acel stat anume, votul popular decide cu cine votează statul respectiv. Și astfel, o majoritate, chiar și o majoritate slabă într-un stat va însemna că toate voturile acelui stat, tot sprijinul acelui stat în aceste alegeri indirecte vor merge pentru un candidat sau altul. Deci, puteți avea o situație, situație precum cea din 2016, când dl. Trump a fost ales președinte, deși erau mai mulți americani în general, care i-au favorizat adversarul, pe doamna Clinton. Dar pentru că dl. Trump a reușit să adune o majoritate slabă în mai multe state, reprezentând mai multe voturi electorale decât avea doamna Clinton, conform Constituției noastre, dl. Trump a fost ales președinte. Ai absolut dreptate, acest lucru nu este democratic în perspectiva că fiecare american are o voce egală în alegerea președintelui. Sistemul este conceput ca să se asigure că americanii au o voce egală în statele lor, și apoi, în acest vot ponderat al statelor, statele vor decide cine va deveni președinte. Este un sistem complicat. Și credeți-mă, majoritatea americanilor nu înțeleg nici ei cum funcționează. Majoritatea americanilor presupun că atunci când votează pentru președinte, este un vot direct. Dar, în schimb, este acest vot indirect, când se votează pentru ca reprezentanții statului dvs. să meargă la Colegiul Electoral, așa cum îl numim noi, iar reprezentanții statului dvs. votează pentru un candidat sau alt candidat. Și din nou, această abordare face și mai sigur faptul că este foarte dificil pentru un candidat terț să fie ales.
Constituţia SUA este greu de schimbat
Cristina Cileacu: Și poate fi schimbat acest sistem?
Edward Rhodes: Ar putea fi schimbat, dar nu va fi schimbat. Ar fi nevoie de o modificare constituțională pentru a schimba acest sistem. Și, de fiecare dată când avem o chestiune precum cea din 2016, în care persoana care a obținut votul majoritar al poporului (n.r. Hillary Clinton) nu este persoana care a fost aleasă președinte (n.r. Donald Trump), americanii devin temporar indignați. Dar, dificultățile schimbării Constituției înseamnă că este puțin probabil să o schimbăm, cel puțin nu în timpul vieții voastre sau a mea. Vom continua cu acest sistem ciudat conceput pentru a răspunde circumstanțelor care existau în 1787. Este posibil ca acest sistem să continue.
Fiecare vot chiar contează
Cristina Cileacu: În noaptea alegerilor, pe 5 noiembrie anul acesta, când urnele vor fi închise în SUA, cetățenii Statelor Unite și restul lumii vor afla deja cine va fi următorul președinte sau va trebui să așteptăm o perioadă pentru că, din nou, este un sistem complicat pentru numărarea acelor voturi.
Edward Rhodes: Cred că este de fapt puțin probabil să avem răspunsuri clare în noaptea alegerilor. Pentru președinte, dacă va fi un balans puternic, știți, acei alegători indecisi din acele state cheie, în perioada dintre acum și luna noiembrie, este posibil. Este posibil să fie o astfel de hotărâre în rândul cetățenilor, încât să fie clar că dl. Biden sau dl. Trump va fi următorul președinte. Asta nu înseamnă că dl trump ar recunoaște neapărat că a pierdut. Dl. Biden, dacă pierde, este mai probabil să recunoască acest fapt. Dar dl. Trump are tendința de a refuza să accepte evidența, chiar și atunci când a existat un vot decisiv împotriva lui. Deci este posibil ca, chiar dacă dl. Trump pierde decisiv, nu va admite asta în noaptea alegerilor. Este foarte posibil, din nou, având în vedere că acest lucru se va reduce la câteva state, probabil 3 sau 4 state, în noaptea alegerilor, și în aceste state rezultatele pot fi foarte apropiate, s-ar putea să nu știm în noaptea alegerilor. S-ar putea ca rezultatele să fie atât de apropiate, încât oamenii vor număr buletine de vot prin corespondență, iar buletinele de vot ale oamenilor care nu au putut merge ei înșiși la urne pentru a vota sau că vor fi atât de aproape rezultatele încât vor cere renumărări și vor verifica buletinele de vot care au fost inițial numărate electronic. În mod similar, în ceea ce privește Camera și Senatul, dacă va fi un vot hotărâtor, dacă un partid este clar mai popular decât celălalt, vom ști în noaptea alegerilor. Dar, din nou, dacă te uiți la asta astăzi, rezultatele sunt atât de aproape, în atât de multe dintre districtele cheie unde este greu să prevezi un rezultat. Putem crede că poate trec cel puțin câteva zile, până să știm care partid are controlul Camerei Reprezentanților și care partid are controlul asupra Senatului.
Cât de puternic este preşedintele SUA
Cristina Cileacu: În Europa, în special, este acest interes foarte mare pentru declarațiile făcute de unul dintre candidați, așa cum ați spus deja, să le spunem neobișnuite, legate de politica externă cel puțin. Cât de mult ar putea un președinte cu idei mai puțin obișnuite, să treacă la fapte?
Edward Rhodes: Corect. Acest lucru variază enorm în funcție de problema specifică. De exemplu, introducerea unui tratat necesită o supermajoritate în Senat, precum și o acțiune prezidențială. Schimbarea dimensiunii armatei necesită atât Camera, cât și Senatul să fie de acord cu acest lucru, precum și acțiune prezidențială. Sunt unele lucruri pe care președintele le poate face unilateral. Dacă Statele Unite ar fi atacate sau dacă trupele SUA ar fi atacate, președintele poate răspunde fără să aștepte Camera Reprezentanților și Senatul să-l sprijine. Pe multe probleme, nu este complet clar ce poate sau nu poate face președintele fără sprijinul Congresului. Și astfel, de exemplu, când Statele Unite s-au implicat, să zicem, în operațiuni militare din Irak sau în Afganistan, președintele a anunțat de obicei că ar putea face acest lucru pur și simplu pe propria sa autoritate, dar, pentru a fi sigur, el cere și sprijinul Congresului. Și deci sunt un număr mare de probleme în Constituția SUA care nu sunt în întregime clare. Și din nou, acest lucru poate părea ciudat. Ați putea spune, ei bine, Constituția ar trebui să clarifice exact ce poate și ce nu poate face președintele. Dar oamenii care au scris Constituția Statelor Unite a spus, nu, vrem să fie neclar, pentru că vrem să existe o tensiune constantă între Cameră, Senat și Președinte. Vrem ca ei să lupte în mod constant. Vrem ca ei să lupte constant pentru controlul care va limita ceea ce pot face și va limita șansele ca ei să facă orice ar putea reduce libertatea sau pacea poporului american. Înțeleg că pentru o superputere acest lucru nu are prea mult sens. Dar din nou, trebuie să înțelegeți că acest lucru a fost conceput pentru o țară care urma să fie în mare parte separată de lume, ale cărei probleme erau în mare parte interne și a cărei preocupare era să nu lase guvernul să devină prea puternic.
Constituţia SUA, făcută să apere democraţia
Cristina Cileacu: Cu acest sistem, cu aceste probleme complicate ale sistemului, Statele Unite pot fi transformate vreodată într-o dictatură?
Edward Rhodes: Niciodată este un cuvânt mare, și nu voi spune niciodată. Și este ceva care îngrijorează profund mulți americani. Pentru acei americani care se opun lui Donald Trump, una dintre marile preocupări, una dintre preocupările majore, poate cea mai importantă preocupare pe care o au este că dl. Trump nu pare să aprecieze foarte mult Constituția SUA, că dl. Trump vede rolul președintelui, sau cel puțin al lui însuși, în timp ce este președinte, ca fiind mai dictatorial, am putea spune. Așa că americanii sunt îngrijorați, unii americani sunt foarte îngrijorați că alegerea dlui Trump ar fi un vot care face un pas către o dictatură. Și din nou, sunt mulți americani care sunt nefericiți. Sunt întotdeauna mulți oameni în orice țară care sunt nefericiți și susținătorii lui Trump tind să fie nemulțumiți, nu doar de politicile din ultimii 50 de ani, despre care consideră că îi privează de progresul economic, i-au făcut mai puțin importanți și mai puțin semnificativi în America, decât și-ar dori să fie. Acești indivizi sunt, de asemenea, unii dintre ei, mulți dintre ei simt că nu doar liderii îi dezamăgesc, ci întregul sistem politic și îl susțin mai mult pe dl. Trump și susțin mai mult schimbările care ar încălca Constituția. Dacă privesc înapoi la istorie, pot vedea de multe ori în istoria americană situații chiar mai grave decât cea de astăzi, în privința divizării publicului american, a furiei americanilor, a americanilor care simt că sistemul politic și Constituția nu funcționează. Deci răspunsul meu ar fi: dorm liniștit noaptea, nu sunt profund îngrijorat de posibilitatea degradării, dar este ceva de care suntem cu toții conștienți. Și din nou, dacă dl. Trump este respins în 2024, va fi în mare parte pentru că americanii sunt îngrijorați de impulsurile sale dictatoriale.
Cristina Cileacu: Dle Profesor Rhodes, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
Edward Rhodes: Vă mulțumesc foarte mult pentru această oportunitate.
Editor : A.C.
- Etichete:
- joe biden
- partidul democrat
- donald trump
- alegeri prezidentiale sua
- presedintele sua
- partidul republican
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News