După reuniunea de miercuri de la Bruxelles a miniștrilor apărării din ţările NATO, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut o conferință de presă în care a declarat că Alianța este gata să discute cu Rusia despre reducerea armamentului și transparență, dar Rusia trebuie să respecte dreptul fiecărei țări de a-și stabili viitorul. Totodată, șeful NATO a mai spus că „România este gata să găzduiască un grup permanent de luptă”.
Principalele declarații ale lui Jens Stoltenberg:
- Am discutat despre crearea unui grup de luptă NATO în România sub comanda Franței.
- România este gata să găzduiască un grup de luptă, mai mulți aliați au fost gata să ia parte.
- Nu știm ce se va întâmpla în Ucraina, dar avem de-a face cu o criză a securității în Europa.
- NATO este o alianță defensivă, nu e o amenințare la adresa Rusiei. Suntem gata să discutăm cu Rusia despre reducerea armamentului și transparență, dar Rusia trebuie să respecte dreptul fiecărei țări de a-și stabili viitorul.
- Ceea ce vedem pe teren nu e retragerea trupelor, ci faptul că trupele se mută pe poziții. De asemenea, vedem atacuri cibernetice asupra Ucrainei.
- Nu vedem nici un semn de dezescaladare pe teren, nici retrageri de truperi ale Rusiei, nici de echipamente.
- Rusia menține o forță masivă de atac. Ceea ce au prezis agențiile noastre de informații s-a confirmat. Nu suntem siguri în privința intențiilor, suntem siguri în informațiile pe care le avem. Asta în sine este o îngrijorare, faptul că rușii spun că nu știu ce se întâmplă în următoarele zile. Aceasta este cea mai mare concentrare de forțe din Europa de la Războiul Rece. Eu spun că răspunsul NATO va fi vehement.
- Rusia contestă prin forță principiile fundamentale ale securității în Europa. Regret să spun că aceasta e noua normalitate în Europa. De aceea miniștrii au decis să dezvolte opțiuni pentru întărirea apărării NATO, inclusiv stabilirea de grupuri de luptă în Europa de Sud-Est și au salutat oferta Franței de a conduce un astfel de grup în România.
- Comandanții noștri militari lucrează acum la detalii și vor avea un răspuns în câteva săptămâni.
- Un buget suplimentar de 270 de miliarde de dolari va fi cheltuit pentru apărare.
- Există semne din Rusia că diplomația ar trebui să continue, dar până acum nu vedem niciun semn de detensionare pe teren, nicio retragere a trupelor sau a echipamentului.
- NATO afirmă un „optimism prudent” cu privire la intenția Rusiei de a se angaja în eforturi diplomatice.
- Rusia și-a demonstrat voința de a folosi forța pentru a încerca să constrângă alte țări și să încerce să schimbe unele principii fundamentale care sunt importante pentru securitatea noastră comună.
- Cel mai bun mod de a merge înainte este să te angajezi cu bună-credință. Este posibil să ne angajăm în discuții cu Rusia. Nu suntem o amenințare, suntem pregătiți pentru dialog.
Miercuri, Konstantin Gavrilov, şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Viena privind securitatea militară şi controlul armelor, a declrat că Rusia vrea ca NATO să promită public că nu va primi Ucraina în rândurile sale.
În acelaşi timp, reprezentantul Rusiei la UE, Vladimir Cijov, a declarat miercuri că Rusia nu se aşteaptă la o escaladare a crizei privind Ucraina în următoarele săptămâni, potrivit agenţiei ruse de presă Interfax.
Marile puteri sunt angajate într-una din cele mai profunde crize în relaţiile Est-Vest din ultimele decenii, disputele fiind în jurul influenţei de după Războiul Rece şi alimentărilor cu energie, în contextul în care Rusia vrea să oprească Ucraina vecină să adere vreodată la NATO.
Rusia şi-a comasat forţele militare în apropierea Ucrainei, alimentând temerile privind o invazie. Moscova neagă că ar plănui un atac.
Marţi, Rusia a anunţat că îşi retrage unele trupe de la graniţa cu Ucraina, însă puterile occidentale şi-au exprimat scepticismul în privinţa importanţei acestei retrageri.
Citește și: Volodimir Zelenski: „Încă nu vedem o retragere a trupelor ruse de la frontierele Ucrainei”
Editor : Marco Badea