Live Text Rușii atacă Rusia. Guvernatorul regiunii Belgorod anunță că au fost evacuați oamenii din nouă localități
La mai bine de un an de la începutul invaziei ruse în Ucraina nu sunt semne că preşedintele Vladimir Putin ar fi slăbit, potrivit serviciului secret al Germaniei, informează marţi dpa, citată de Agerpres. În acest timp, Ministerul rus de Externe spune că „retorica” nucleară a G7 are drept unic scop exercitarea de presiuni psihologice, militare şi politice asupra Moscovei şi a Beijingului, informează Reuters.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Putin, în timp ce se uita la o hartă a Imperiului Rus: Până la Uniunea Sovietică nu a existat nicio Ucraină
ACTUALIZARE 21:25 Preşedintele Vladimir Putin a declarat marţi, în cadrul unei întâlniri cu preşedintele Curţii Constituţionale a Federației Ruse, Valeri Zorkin, că Ucraina nu a existat „în istoria omenirii” până la crearea sa de către Uniunea Sovietică, în 1922, una dintre principalele justificări ale Kremlinului pentru intervenţia sa militară din ţara vecină, relatează EFE, potrivit Agerpres.
„Autorităţile sovietice au creat Uniunea Sovietică. Este un fapt bine cunoscut. Iar până atunci nu a existat nicio Ucraină în istoria omenirii”, a spus Putin. Președintele Rusiei a făcut acest comentariu în timp ce se uita la copia unei hărţi a Imperiului Rus, care ar fi fost realizată în Franţa în secolul al XVII-lea şi care i-a fost oferită de preşedintele Curţii Constituţionale, căruia i-a fost decernat marţi premiul de stat la Kremlin.
Pe această hartă, potrivit presei ruse, sunt marcate mai multe teritorii, cum ar fi Uniunea Polono-Lituaniană, dar nu şi Ucraina ca entitate independentă. În cadrul ceremoniei desfăşurate la Kremlin, Putin a subliniat că o parte a poporului rus a fost separată de restul statului din cauza unei „nedreptăţi istorice”, referindu-se la dezmembrarea URSS în 15 state independente în 1991. „Dar, cu toate acestea, ei nu au încetat niciodată să fie oamenii noştri”, a spus el.
Citește continuarea AICI
Care sunt pricipalele grupări armate rusești care luptă de partea ucraineană
ACTUALIZARE 21:10 Incursiunea unităţilor de sabotori în regiunea rusă Belgorod, acţiune revendicată de două grupări armate ruseşti anti-Kremlin, a adus în prim-plan rolul voluntarilor ruşi care luptă de partea ucraineană, scrie EFE, potrivit Agerpres.
Agenţia de presă EFE prezintă, într-un material, principalele grupări armate de voluntari ruşi şi de alte etnii din spaţiul post-sovietic care luptă de partea Kievului: Corpul Voluntarilor Ruşi Corpul Voluntarilor Ruşi este o formaţiune paramilitară fondată în august 2022 de către rusul Denis Nikitin şi compusă din ultranaţionalişti, dintre care majoritatea au luptat din 2014 în cadrul batalionului ucrainean Azov.
Principiul fundamental al organizaţiei este intoleranţa faţă de orice fel de colaborare cu moştenitorii regimului sovietic, inclusiv cu preşedintele Vladimir Putin, care, potrivit membrilor, urmăreşte „anihilarea ruşilor ca etnie”. Ei se declară moştenitorii mişcării emigranţilor ruşi „Ideea Albă”, creată în anii 1930 de către emigrantul Victor Larionov, un duşman înverşunat al guvernului bolşevic. Potrivit presei, în 2022, Corpul Voluntarilor Ruşi a participat la lupte în regiunile ucrainene Zaporojie şi Doneţk. Cu toate acestea, ei au căpătat notorietate mediatică după două atacuri în regiunea rusă Briansk, în martie şi aprilie 2023, şi, cel mai recent, din regiunea Belgorod, unde au cucerit mai multe localităţi.
Citește continuarea AICI
Polonia susţine că antrenarea piloţilor ucraineni pe F-16 nu a început încă, dar că este pregătită să-i instruiască
ACTUALIZARE 20:05 Ministrul apărării polonez, Mariusz Blaszczak, a declarat marţi că ţara sa „nu a început încă” antrenarea piloţilor ucraineni pentru a putea opera avioane de luptă F-16, deşi a precizat că Polonia 'este pregătită' să îşi asume această misiune, relatează EFE, potrivit Agerpres.
Într-o intervenţie la un post de radio local, ministrul apărării polonez s-a referit la afirmaţiile făcute anterior de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, care se declarase mulţumit în legătură cu faptul că instruirea piloţilor ucraineni pentru operarea F-16 „a început” în diferite ţări.
Într-o serie de postări pe reţele de social media, ministrul polonez a anunţat că „instructorii Forţelor aeriene poloneze sunt gata să antreneze piloţi ucraineni în utilizarea avioanelor F-16”.
„Am propus ca aceasta să se desfăşoare în cadrul misiunii Uniunii Europene. Este un exemplu excelent de cooperare între ţările Uniunii şi oferă posibilitatea de a reduce costul unei astfel de instruiri”, a adăugat Blaszczak.
Ministrul polonez a subliniat „importanţa foarte mare acordată acestei misiuni de către agenţiile UE” şi a declarat că „acest lucru arată gradul înalt de pregătire al instructorilor noştri”. În plus, el a indicat că „există instrumente care vor face posibilă rambursarea costurilor de formare a soldaţilor ucraineni”.
Blaszczak a anunţat, de asemenea, că a discutat la Bruxelles cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius, despre înfiinţarea în Polonia a unui centru logistic pentru întreţinerea şi repararea tancurilor Leopard aflate deja în Ucraina şi despre posibilitatea de a „extinde prezenţa sistemelor Patriot germane pe teritoriul polonez”.
În luna ianuarie, sisteme de apărare antirachetă Patriot ale armatei germane au început să fie desfăşurate pe teritoriul polonez în regiunile de la graniţa cu Ucraina. Blaszczak a precizat că Pistorius „va efectua în curând o vizită în Polonia” şi că această problemă va fi discutată „în detaliu” de ambele părţi.
Putin păstrează tăcerea, la o ceremonie de înmânare de decoraţii, la Kremlin, asupra incursiunii în Rusia
ACTUALIZARE 19:40 Preşedintele rus Vladimir Putin nu s-a exprimat marţi, la o ceremonie de înmânare de decoraţii, la Kremlin, pe tema incursiunii din Rusia şi s-a limitat să vorbească în mod general despre conflict, relatează AFP, potrivit News.ro.
„Da, Rusia se confruntă cu vremuri dificile, dar azi (marţi) este un moment special al consolidării noastre”, a declarat el.
Luni, purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov anunţa că liderul de la Kremlin a fost informat despre incursiunea din regiunea rusă Belgorod.
Stoltenberg: Antrenarea piloților ucraineni pe avioane F-16 nu înseamnă că NATO ia parte la conflict
ACTUALIZARE 19:30 Antrenarea piloţilor ucraineni pentru a putea pilota avioane de vânătoare F-16, de fabricaţie americană, nu face din NATO parte o parte a conflictului din Ucraina, a declarat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
„Ucraina are dreptul să se apere. Noi ajutăm Ucraina să pună în aplicare acest drept. (...) Aceasta nu face ca NATO şi aliaţii din NATO să fie parte a conflictului", a declarat Jens Stoltenberg, potrivit Agerpres.
Secretarul general al NATO a apreciat că anunţul făcut anterior de mai multe ţări privind disponibilitatea lor de a antrena piloţi ucraineni pe F-16 arată dorinţa de a sprijini Ucraina în faţa unei invazii ruse pe termen lung, notează EFE.
Citește continuarea AICI
Ministrul german al apărării critică blocarea ajutorului militar suplimentar al UE de către Ungaria
ACTUALIZARE 16:00 Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a criticat blocarea ajutorului militar suplimentar pentru Ucraina de către Ungaria, marţi, la Bruxelles, la o reuniune a miniştrilor apărării din UE, informează agenţia DPA.
Pistorius s-a declarat "oarecum dezamăgit sau iritat de comportamentul prietenilor maghiari" pentru blocarea ajutorului. Acţiunea vine după ce Ucraina a inclus OTP, cea mai mare bancă din Ungaria, într-o listă a susţinătorilor invaziei Rusiei, stârnind indignare la Budapesta.
Un purtător de cuvânt al guvernului de la Budapesta a anunţat luni că Ungaria va respinge noul ajutor militar până când banca OTP nu este scoasă de pe listă.
Budapesta blochează în mod special o creştere a Facilităţii Europene pentru Pace (EPF), un fond interguvernamental ce despăgubeşte ţările UE care oferă ajutor militar partenerilor blocului.
Agenţia Naţională pentru Prevenirea Corupţiei (NACP) din Ucraina a plasat OTP pe lista sa de sponsori ai războiului la începutul lunii mai, argumentând că prezenţa băncii în Rusia, chiar şi după invazia rusă, arăta clar sprijinul pentru război, aminteşte Agerpres.
Polonia a început antrenarea piloţilor ucraineni pe F-16, anunţă şeful diplomaţiei europene
ACTUALIZARE 15:45 Polonia a început antrenarea piloţilor ucraineni pe avioane de luptă americane F-16, iar mai multe ţări din Uniunea Europeană sunt gata să furnizeze Ucrainei avioane, a anunţat marţi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, potrivit France Presse, citată de Agerpres.
„Sunt bucuros că, în sfârşit, formarea piloţilor pentru F-16 a început în mai multe ţări, în Polonia, de exemplu. Va lua ceva timp, dar cu cât mai devreme, cu atât mai bine”, a afirmat Borrell în debutul unei reuniuni a miniştrilor Apărării din UE la Bruxelles, consacrată sprijinului militar pentru Ucraina.
„Am obţinut undă verde din partea Washingtonului pentru antrenamentele pe F-16 şi lucrăm la un calendar concret pentru a începe instruirea. Este important să facem aceasta cât mai curând posibil. Mai întâi începem antrenamentele. Furnizarea aparatelor va fi etapa următoare”, a explicat titulara Ministerului Apărării din Ţările de Jos, Kajsa Ollongren.
Kajsa Ollongren nu a menţionat Polonia, dar omologul său danez, Troels Lund Poulsen, a declarat că s-a discutat şi cu Varşovia despre coaliţia privind furnizarea de F-16 Ucrainei.
Cu toate acestea, furnizarea de avioane Kievului se anunţă un proces complicat. 'Marea Britanie nu are F-16', a recunoscut ministrul olandez. Nici Franţa şi nici Germania.
„Contribuţia noastră nu este pertinentă pur şi simplu pentru că nu avem F-16 şi nu putem antrena piloţi”, a explicat ministrul german Boris Pistorius.
Suedia, Letonia şi Estonia au anunţat, de asemenea, că nu dispun de F-16.
Avioanele ar putea fi furnizate Kievului de alte ţări din UE, care nu au făcut încă niciun anunţ, sau de SUA. Ele vor „permite Ucrainei să-şi consolideze apărarea aeriană”, a insistat ministrul suedez Pal Jonson.
Miniştrii urmau să discute marţi despre furnizarea de muniţii şi alte armamente.
„Trebuie să furnizăm Ucrainei toate armele de care ea are nevoie”, a subliniat ministrul eston Hanno Pevkur.
Rusia susţine că a eliminat toţi sabotorii care au atacat regiunea Belgorod
ACTUALIZARE 15:30 Ministerul rus al Apărării a afirmat marţi că i-a lichidat pe toţi sabotorii care au atacat luni regiunea Belgorod, la graniţa cu Ucraina, ţară care s-a disociat de acest atac, transmite EFE, citată de Agerpres.
„Grupurile armate naţionaliste au fost încercuite şi eliminate. Peste 70 de terorişti ucraineni au fost lichidaţi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konaşenkov, în raportul său zilnic de război.
Kremlinul vrea „mai multe eforturi” pentru contracararea incursiunilor armate pe teritoriul rus dinspre Ucraina
ACTUALIZARE 14:10 Kremlinul şi-a exprimat marţi „profunda îngrijorare” la o zi după incursiunea unui grup armat pe teritoriul rus dinspre Ucraina şi a îndemnat la „mai multe eforturi” pentru a contracara aceste atacuri ce se înmulţesc şi devin mai ample, informează AFP.
„Ceea ce s-a întâmplat ieri (luni - n.r.) suscită o profundă îngrijorare şi demonstrează încă o dată că combatanţii ucraineni îşi continuă activităţile împotriva ţării noastre. Aceasta necesită din partea noastră mai multe eforturi, aceste eforturi continuă să fie furnizate şi operaţia militară specială (în Ucraina) continuă pentru ca aceasta (incursiunea) să nu se mai repete”, a declarat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Înainte de aceasta, Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod atacată luni dinspre Ucraina, a declarat că „operaţiunea de curăţare” este în continuare în curs marţi. Potrivit lui, civilii au părăsit cel puţin nouă localităţi din zona de frontieră vizată.
De asemenea, numeroase sate din zona de frontieră au fost lovite de tiruri de artilerie şi de mortier. Autorităţile ruse au mai declarat că au doborât drone.
Rusia a decretat luni o „operaţiune teroristă” în întreaga regiune Belgorod, o premieră de la începutul ofensivei ruse împotriva Ucrainei, iar aceasta oferă puteri sporite în zonă forţelor armate şi forţelor de ordine ruse.
Moscova acuză Kievul că a orchestrat atacul, ceea ce Ucraina neagă, afirmând că este vorba de o "criză internă din Rusia".
„Situaţia din regiunea Belgorod este o criză internă rusă. Este vorba de patrioţi ruşi, din ceea ce ştim noi”, a estimat adjuncta ministrului ucrainean al Apărării Ganna Maliar.
Două grupări de combatanţi ruşi anti-Putin susţin că au întreprins acest atac: legiunea Libertatea Rusiei şi Corpul de Voluntari Ruşi. Ele au revendicat deja mai multe incursiuni armate în ultimele luni.
Cu toate acestea, Kremlinul i-a calificat pe aceşti combatanţi drept ucraineni şi nu insurgenţi ruşi. "Aceştia sunt combatanţi ucraineni. În Ucraina sunt mulţi ruşi din punct de vedere etnic, însă aceştia sunt cu toate aceştia combatanţi ucraineni", a susţinut marţi Peskov.
Tot marţi Comitetul de Anchetă al Federaţiei Ruse a anunţat că a deschis un dosar pentru presupus terorism, informează dpa.
„Clădiri rezidenţiale şi administrative au fost vizate cu lansatoare de mine şi focuri de artilerie. În urma acestor acţiuni criminale, mai mulţi civili au fost răniţi”, a subliniat Comitetul de Anchetă.
Guvernatorul regiunii Belgorod anunță că au fost evacuați oamenii din nouă localități
ACTUALIZARE 13:15 Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat evacuarea locuitorilor din nouă așezări de frontieră din districtul urban Graivoron, potrivit agenției ruse Interfax.
„La 22.05.23, în regiunea Belgorod a fost declarată o operațiune antiteroristă în legătură cu intrarea pe teritoriul nostru a unui grup de sabotaj și recunoaștere. Curățarea teritoriului de pe urma acestora continuă. Locuitorii din Graivoron, Novostroevka, Gorkovski, Bezimeno, Mokraia Orlovka, Glotovo, Gora Podol, Zamostie și Spodariușeno au fost efectiv evacuați”, a scris șeful regiunii pe canalul său de Telegram.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat pe frontul din regiunea estică Doneţk
ACTUALIZARE 13:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat marţi pe frontul din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, a anunţat Preşedinţia Ucrainei, informează AFP, citată de Agerpres.
Şeful statului ucrainean „a vizitat poziţii din prima linie în zona de apărare Vugledar-Mariinka”, unde au loc de luni de zile lupte împotriva armatei ruse, a informat Preşedinţia ucraineană într-un comunicat, postând fotografii cu Zelenski alături de militari.
În aceste imagini, preşedintele ucrainean apare îmbrăcat în ţinută militară, alături de responsabili civili şi ai armatei, dând mâna cu soldaţii.
Zelenski s-a întâlnit cu puşcaşi marini cu ocazia Zilei Corpului de Marină al Forţelor Armate, sărbătorită marţi în Ucraina, şi a înmânat decoraţii de stat unor militari, anunţând totodată înfiinţarea mai multor noi brigăzi ale acestor unităţi.
„În fiecare zi pe câmpul de luptă, puşcaşii marini demonstrează că sunt o forţă puternică ce distruge inamicul, eliberează teritorii ucrainene şi execută cele mai dificile sarcini în cele mai dificile condiţii. Şi noi avem nevoie de mai multe forţe de acest gen”, a declarat Zelenski, citat în comunicat.
Ucraina afirmă că luptele scad în intensitate la Bahmut, dar bombardamentele continuă în jurul oraşului
ACTUALIZARE 12:40 Ucraina a transmis, marţi, că luptele au scăzut în intensitate în Bahmut, dar bombardamentele continuă în zona din jur. Trupele ucrainene menţin un mic punct de sprijin la marginea oraşului, în timp ce forţele ruseşti curăţă zonele pe care le deţin, relatează Reuters, citată de News.ro.
Forţele ruse au declarat sâmbătă că au cucerit complet Bahmutul, oraş din estul Ucrainei, după luni de lupte grele. Ucraina spune, în schimb, că a făcut progrese pe flancurile nordic şi sudic ale oraşului devastat şi speră să îl încercuiască.
„În oraşul Bahmut, luptele au scăzut, inamicul continuă să asigure zonele aflate sub controlul său”, a scris ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Ea a repetat afirmaţiile Ucrainei, potrivit cărora forţele sale încă deţin o mică parte din oraş, la 15 luni de la invazia pe scară largă a Rusiei: „Trupele noastre controlează periferia sud-vestică a oraşului, în districtul Litak”, a spus ea.
Potrivit lui Maliar, forţele Kievului au făcut unele progrese „pe flancurile de la nord şi sud de Bahmut”, dar nu a dat detalii.
Acţiunile ofensive ruseşti au scăzut uşor, a spus ea, dar frecvenţa bombardamentelor se menţine ridicată.
Reuters precizează că poate verifica relatările de pe câmpul de luptă.
În accepţiunea Moscovei, capturarea Bahmutului deschide calea pentru noi progrese în regiunea industrială Donbas, care se învecinează cu Rusia. Ucraina spune însă că avansul său pe flancurile forţelor ruseşti este mai semnificativ decât retragerea sa din interiorul Bahmutului în sine, iar Rusia va trebui să îşi slăbească liniile în altă parte pentru a trimite întăriri ca să-şi menţină controlul asupra oraşului distrus.
Rusia continuă o ''operaţiune antiteroristă'' în regiunea Belgorod de la frontiera cu Ucraina
ACTUALIZARE 11:49 Forţele militare ruse continuă marţi o "operaţiune antiteroristă" în regiunea Belgorod de la frontiera cu Ucraina, au comunicat autorităţile locale, conform agenţiei Reuters.
Rusia a anunţat luni că intervine împotriva unor sabotori ucraineni infiltraţi pe teritoriul său, unde s-au raportat opt răniţi, şi că mai multe sate au fost lovite de obuze. Un consilier prezidenţial de la Kiev a scris pe Twitter că guvernul ucrainean urmăreşte situaţia, însă "nu are nimic de-a face cu ea". Televiziunea online ucraineană Hromadske a transmis că, potrivit unor surse din domeniul informaţiilor militare din Ucraina, atacurile au fost lansate de două grupări armate de opoziţie, formate din cetăţeni ruşi: Legiunea Libertatea Rusiei şi Corpul de Voluntari Ruşi.
Cea de-a doua formaţiune armată a publicat luni seara imagini video în care susţine că se vede cum un luptător verifică un vehicul capturat şi cum combatanţii se deplasează pe un drum de ţară, cu un vehicul blindat. În mediile sociale online ruse şi ucrainene au circulat şi alte înregistrări, în care pot fi văzuţi, conform descrierilor, militari ruşi luaţi prizonieri şi documentele lor de identitate.
Agerpres apreciază că ar putea fi cea mai importantă incursiune dincolo de graniţele Ucrainei, în cele 15 luni de când Rusia a început războiul, însă nu a fost în măsură să verifice situaţia în mod independent.
Luni noaptea, mai multe case şi o clădire administrativă din oraşul Graivoron, reşedinţa raionului cu acelaşi nume, au fost atacate de drone, a declarat marţi guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, citat de AFP. El a precizat că două case au luat foc. Un atac similiar a avut loc, potrivit aceleiaşi surse, şi în satul Borisovka, unde ţintele au fost de asemenea o clădire publică şi ulterior o casă.
De luni după-masa, serviciul de securitate rus FSB a instituit un "regim legal de zonă de operaţiuni antiteroriste" în regiune, acordând autorităţilor puteri sporite pentru desfăşurarea unor operaţiuni armate, controlul civililor şi evacuarea populaţiei. AFP observă că este prima oară când în Rusia se recurge la astfel de măsuri, de când forţele ruse au început invazia în Ucraina, în februarie anul trecut.
Gladkov a afirmat marţi că "forţele de ordine fac tot ce este necesar" şi continuă să cerceteze terenul, iar "curăţarea teritoriului de către Ministerul Apărării împreună cu organe de ordine continuă". El a făcut apel la cetăţenii din raionul Graivoron care "şi-au părăsit temporar locuinţele" să nu se întoarcă acasă. Guvernatorul ordonase luni evacuarea unor locuitori şi restricţionase totodată deplasările şi comunicaţiile, iar marţi a anunţat că o femeie a decedat în timpul evacuării.
Amanta propagandistului-șef al lui Putin are o vilă de peste 6 milioane de dolari pe malul Mării Negre, trecută la secret (presă)
ACTUALIZARE 11:20 Fundația Anticorupție a opozantului rus Alexei Navalnîi dezvăluie într-o nouă investigație că amanta lui Vladimir Soloviov, propagandistul-șef al lui Putin, are o vilă de peste 6 milioane de dolari pe malul Mării Negre, trecută la secret. Cei doi ar avea împreună și doi copii, care s-au născut în SUA și au cetățenie americană, potrivit învestigației preluate de canalul de știri Nexta.
Vila, care valorează 500 de milioane de ruble (6,2 milioane de dolari), se află într-un cartier de lux din stațiunea Soci de la Marea Neagră și îi aparține Svetlanei Abrosimova, fostă jucătoare de baschet. Echipa de investigații a obținut facturi în care apare numele fostei sportive, numai că, la scurt timp, proprietarul vilei a fost trecut la secret, iar acum imobilul este înregistrat ca aparținând Federației Ruse.
Citește continuarea AICI
Ucraina „curtează” Africa și vrea să lovească influența Rusiei în „Sudul Global”. Kuleba merge în turneu în țări africane
ACTUALIZARE 10:45 Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a început un turneu diplomatic în Africa, în această săptămână, într-o încercare de a accentua eforturile ucrainene de a diminua influența pe care Rusia o are în așa-zisul „Sud Global” și de a stabili viziunea ucraineană pentru pace ca fiind singura posibilă, relatează Reuters.
Kuleba a declarat că prioritatea sa în acest turneu este aceea de a convinge țările africane să susțină planul de pace al președintelui Volodimir Zelenski. Șeful diplomației de la Kiev a început turneul cu o călătorie în Maroc. Este vorba de un al doilea astfel de turneu de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.
Citește continuarea AICI
Sosirea avioanelor F-16 în Ucraina va dura „câteva luni, în cel mai bun caz”, afirmă secretarul Forţelor Aeriene ale SUA
ACTUALIZARE 8:30 Va dura „câteva luni, în cel mai bun caz” pentru ca avioanele de luptă F-16 să ajungă în Ucraina, a declarat luni secretarul Forţelor Aeriene, Frank Kendall, potrivit CNN.
Administraţia a oferit puţine detalii despre planul de dotare a Forţelor Aeriene ucrainene cu avioanele de fabricaţie americană sau cu alte aeronave de generaţia a patra, după ce preşedintele Joe Biden a anunţat vineri că SUA va sprijini un efort comun de antrenament, cum ar fi cine va furniza avioanele sau unde va avea loc acesta. Personalul american va participa la pregătire alături de aliaţi şi parteneri din Europa.
„A fost în lucru şi, în mod evident, a existat un interes din partea Ucrainei de a obţine acest tip de capacitate”, a declarat Kendall reporterilor de la Defense Writers Group. El a spus că există „mulţime de posibilităţi deschise, inclusiv partenerii noştri”.
Kendall a spus că va dura cel puţin „câteva luni” până când Ucraina va avea capacitatea de a opera F-16 şi că trebuie puse la punct o serie de detalii înainte ca forţele aeriene ucrainene să poată zbura cu avioane occidentale în număr mare.
„Nu vom reuşi sub nicio formă să aducem F-16 sau un alt avion de luptă occidental în număr semnificativ în mâinile Forţelor Aeriene ucrainene în ceva mai puţin de cel puţin câteva luni”, a declarat Kendall.
Dar este totuşi un termen relativ rapid, deoarece în mod normal este nevoie de mai mult de doi ani pentru a antrena un nou pilot american pe aceste avioane, potrivit unui oficial al Forţelor Aeriene. Chiar şi un curs de reîmprospătare pentru un pilot de F-16 care s-a îndepărtat de la zborul avionului pentru o perioadă poate dura până la cinci luni.
În mod public, SUA au susţinut timp de luni de zile că avioanele de vânătoare nu se află în fruntea listei de priorităţi şi că ar epuiza rapid fondurile disponibile pentru ajutorul acordat Ucrainei în locul unor arme mai importante, precum tancurile Abrams şi rachetele Patriot. Kendall a descris ceea ce părea a fi o schimbare bruscă de direcţie pentru administraţia Biden ca fiind o decizie că este momentul potrivit pentru a începe să pregătească armata Ucrainei pentru viitor.
„Ucraina va rămâne o naţiune independentă. Va avea nevoie de o suită completă de capacităţi militare pentru cerinţele sale şi, prin urmare, este timpul să începem să ne gândim pe termen mai lung la cum ar putea arăta această armată şi ce va include”, a declarat Kendall.
SUA: Grupul de mercenari Wagner încearcă să tranziteze achiziţii destinate luptelor din Ucraina prin Mali
ACTUALIZARE 8:25 Departamentul american de Stat a declarat luni că grupul de mercenari Wagner din Rusia încearcă să îşi ascundă eforturile de a achiziţiona echipamente militare destinate să fie utilizate în Ucraina, Washingtonul fiind informat că grupul urmăreşte să tranziteze aceste achiziţii prin Mali pentru a ajuta Rusia în războiul său din Ucraina, informează Reuters.
Gruparea de mercenari este dispusă să folosească documente false pentru astfel de tranzacţii, le-a spus reporterilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Matthew Miller într-un briefing de presă.
„Există indicii că Wagner a încercat să achiziţioneze sisteme militare de la furnizori străini şi să trimită aceste arme prin Mali în calitate de parte terţă. Nu am văzut încă niciun indiciu că aceste achiziţii au fost finalizate sau executate, dar monitorizăm situaţia îndeaproape”, a spus Miller.
Miller a mai declarat că Washingtonul a impus sancţiuni mai multor persoane şi entităţi care sprijină operaţiunile militare ale grupului de mercenari Wagner şi a spus că Statele Unite vor avea mai multe de comunicat în curând.
Reuters nu a putut contacta imediat guvernul din Mali pentru comentarii.
Mercenarii Wagner luptă alături de trupele ruse în Ucraina, inclusiv în unele dintre cele mai intense bătălii, ca cea pentru cucerirea oraşului Bahmut.
De la sfârşitul anului 2021, ţările occidentale şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la activităţile grupului Wagner în Mali, o ţară din vestul Africii ai cărei lideri au preluat puterea printr-o lovitură de stat în 2021. Mali şi Rusia au susţinut anterior că forţele ruseşti de acolo nu sunt mercenari, ci instructori care ajută trupele locale cu echipamente cumpărate din Rusia.
Moscova susţine că retorica nucleară a G7 are scopul de a face presiuni asupra Rusiei şi a Chinei
ACTUALIZARE 8:20 În comunicatul referitor la dezarmarea nucleară, o premieră, emis la summitul G7 săptămâna trecută, grupul a cerut Rusiei şi Chinei să dea dovadă de o mai mare transparenţă cu privire la arsenalele lor nucleare, după modelul măsurile adoptate de Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa.
Ca reacţie la acest document, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a opinat că acesta reflectă poziţia anti-rusă a G7.
„Ai impresia că retorica occidentală cu privire la dimensiunea arsenalelor lor nucleare are un singur scop - să exercite presiuni psihologice şi militaro-politice asupra Rusiei şi a Chinei. În spatele său se află în mod clar o dorinţă patologică de a ne denigra ţările”, a spus Riabkov în comentarii publicate pe site-ul ministerului.
Aceste comentarii urmează reacţiilor pline de nemulţumire ale Chinei şi Rusiei la summitul G7 şi la declaraţiile care au evidenţiat ambele ţări într-o serie de dosare. Moscova a calificat summitul un „incubator” pentru isteria anti-rusă şi anti-chineză.
Preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul rus Vladimir Putin s-au angajat într-un parteneriat „fără limite” chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, iar de atunci au continuat să îşi consolideze legăturile economice, politice şi militare.
Parte a unei serii de vizite bilaterale, prim-ministrul rus Mihail Mişustin a sosit luni seara în China pentru discuţii cu oficiali şi întreprinderi chineze.
Şeful spionajului german susține că nu vede nicio slăbire a regimului lui Putin
Bruno Kahl, şeful Agenţiei germane de Informaţii (BND), a declarat, luni, că nu vede nicio slăbire a regimului preşedintelui rus Vladimir Putin. „Rusia este încă capabilă să ducă un război pe termen lung”, a spus el.
„Nu vedem nicio fisură în sistemul Putin”, a declarat Kahl la Academia Federală pentru Politica de Securitate (BAKS). Kahl a susţinut că criticile publice privind gestionarea războiului reprezintă dispute de rutină în cadrul societăţii ruse şi nu reprezintă o ameninţare pentru regimul Putin. „Rusia este încă capabilă să ducă un război pe termen lung”, a spus el, arătând spre soldaţii recent recrutaţi.
Kahl a spus că Rusia are, de asemenea, suficiente echipamente şi muniţii. Cu toate acestea, Kahl a spus că Rusia are anumite vulnerabilităţi, inclusiv performanţa forţelor armate. Şeful spionajului a susţinut că strategia pe termen lung a lui Putin ar putea prevala dacă Occidentul nu sprijină Ucraina într-un mod foarte organizat. Kahl a declarat că BND ştia că Rusia va lansa o invazie la scară largă a Ucrainei cu două săptămâni înainte de începerea războiului din 24 februarie 2022.
„Cu aproximativ 14 zile înainte de începerea războiului am detectat fenomene care nu puteau fi interpretate în alt mod”, a spus el.
Răspunzând la criticile privind faptul că serviciile secrete americane şi britanice se aşteptau la un atac mult mai devreme, Kahl a declarat că BND şi-a bazat aprecierea pe faptul că decizia de a ataca a fost luată în cele din urmă de Putin.
Kahl a susţinut că Putin a luat în considerare şi alţi factori decât „numărarea rachetelor sau a tancurilor”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
