Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat duminică într-un comunicat că este pregătit să folosească forţa pentru a recâştiga teritoriile ocupate de Armenia în timpul războiului din 1991-1994, informează Agerpres.
Potrivit ministerului, citat de EurAzia Daily, cu Armenia se poate vorbi doar „în limbajul forţei”, iar un eventual conflict între cele două ţări va însemna „distrugerea completă a inamicului”.
Forţele armate azere, conform comunicatului, „vor utiliza fără ezitare dreptul la forţă pentru eliberarea teritoriilor ocupate”, făcând referire la enclava Nagorno-Karabah şi cele şapte regiuni azere controlate parţial de armata armeană în calitate de aşa-numită „zonă de securitate”.
„Măsurile pe care le vom lua vor fi mai energice şi mai devastatoare decât cele din 2015, 2016 şi 2018”, a amenințat Ministerul Apărarii din Azerbaidjan.
Cu o zi în urmă, ministrul azer al apărării, general-colonelul Zakir Gasanov, declarase că trupele și comandamentul trebuie să fie pregătite să aplice o lovitură devastatoare inamicului pentru a elibera „toate teritoriile ocupate”.
De ce s-au reaprins tensiunile
Azerbaidjanul a efectuat săptămâna trecută importante exerciţii militare, foarte apreciate de ministrul apărării, dar condamnate de Armenia care le-a calificat drept „ofensive„ şi o tentativă de a alimenta tensiunile în regiune.
Aceste declaraţii intervin în contextul absenţei oricărui progres în dialogul dintre Baku şi Erevan cu privire la conflictul din Nagorno-Karabah şi al recentelor alegeri din această enclavă controlată de Armenia, desfăşurate la 14 aprilie. La 21 mai, premierul armean Nikol Pashinián a mers în Nagorno-Karabah, unde a participat la ceremonia de învestitură a liderului autoproclamatei republici, fapt condamnat de către Azerbaidjan.
Un conflict vechi de mai bine de trei decenii
Conflictul armeano-azer datează din perioada sovietică, când la sfârşitul anilor '80 teritoriul azer Nagorno-Karabah, locuit de o majoritate de etnici armeni, a cerut alipirea la Armenia vecină, după care a izbucnit un război care a provocat aproximativ 25.000 de morţi.
În cele din urmă, forţele armene au preluat controlul asupra Karabahului şi au ocupat vaste teritorii azere pe care le califică drept „zonă de securitate” în ideea de a le uni cu Armenia.
Azerbaidjanul susţine că o soluţie la conflictul cu Armenia implică în mod necesar eliberarea teritoriilor ocupate, cerere care a fost susţinută de mai multe rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU.
Editare web: Luana Păvălucă